Ministerul Apărării Naționale (MApN) de la București a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind apărarea națională a României, care include conceptul de amenințări hibride și permite intervenții în afara teritoriului național.
Presa din România notează că astfel de acțiuni nu se limitează doar la trupele militare, ci pot implica și alte tipuri de intervenții, în scopul contracarării acestor amenințări hibride. Aceste intervenții pot fi inițiate la recomandarea președintelui României, cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
„Președintele României poate dispune, la propunerea prim-ministrului, măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național”, se arată în proiect.
De asemenea, proiectul introduce o nouă definiție pentru forțele „destinate apărării”. Acesta include atât forțele armate, cât și forțele de protecție. În categoria forțelor armate intră Armata, Jandarmeria, SRI, SIE, STS și Serviciul Secret al Ministerului Afacerilor Interne (DGPI). Forțele de protecție includ Poliția, Poliția de Frontieră și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU).
Proiectul de lege mai prevede că, în situația stării de mobilizare sau în timpul unui conflict armat, personalul angajat al Ministerului Afacerilor Interne poate fi supus militarizării. Militarizarea structurilor MAI la starea de asediu, mobilizare sau război va genera o serie de avantaje operaționale esențiale în ceea ce privește crearea unei imagini strategice integrate, capacitatea de coordonare a forțelor și de planificare a acțiunilor. Totodată, va crește capacitatea de integrare a forțelor MAI în cadrul dispozitivelor constituite în interiorul teritoriului național și va asigura un grad ridicat de interoperabilitate și complementaritate a acțiunilor în raport cu forțele militare, pe timpul diferitelor misiuni de asigurare a securității și protecției populației, prevede documentul, citat de Adevărul.
Apoi, legea apărării propune și instituirea unei entități noi denumite Centrul Național Militar de Comandă (CNMC) care va fi responsabilă de coordonarea și conducerea tuturor forțelor de apărare, inclusiv a trupelor NATO desfășurate în România.
Totodată, documentul subliniază și importanța integrării și interoperabilității forțelor armate românești cu cele ale NATO și ale Uniunii Europene, iar acest aspect reflectă responsabilitățile pe care România și le-a asumat ca membru al acestor organizații, evidențiind angajamentul său ferm față de cooperarea internațională în domeniul securității.
