Cetățenii României și ai R. Moldova vorbesc aceeași limbă – cea română, au o istorie comună, o moștenire culturală și un patrimoniu comun și se vor regăsi din nou împreună în cadrul Uniunii Europene.
Rectorul Universității București, Marian Preda, a declarat joi, 25 aprilie, în cadrul Conferinței științifice „România – R. Moldova: Patrimoniu cultural și destin european comun”, găzduită de Universitatea de Stat din Moldova (USM), că în Europa „se va întregi ceva ce lipsea din spațiul cultural românesc”, iar „cele două părți ale românității se vor regăsi și într-un element de identitate care nu trebuie ignorat – cel al structurilor politico-administrative”, transmite presa de la Chișinău.
„Prin integrarea în Europa, ne vom regăsi împreună, românii de dincolo și de dincoace de Prut. Este foarte greu să vezi statuia lui Ștefan cel Mare în centru și să știi că mormântul este în România. Este foarte greu să vezi statuile marilor literați în parcul central pe care îi împărțim și la București, și la Iași, și la Chișinău, și să știi că ei sunt unici, că și în România, și în R. Moldova vorbim despre ei ca despre elementele centrale ale literaturii, științei și culturii noastre”, a declarat rectorul Marian Preda.
Prezent la același eveniment, consilierul prezidențial de la București Sergiu Nistor, a salutat oficializarea, de acum un an, a sintagmei de limbă română în R. Moldova.
„Sunt multe punți care leagă cele două maluri ale Prutului, punți economice și de afaceri, culturale, educaționale, diplomatice și de colaborare instituțională. Ele au crescut din aluatul frățietății celor născuți în aceeași patrie a limbii române, unde, așa cum spunea Nichita Stănescu, muntele munte se zice, iarba iarbă se spune. (…) Începând cu vara anului 2023, punțile de care am vorbit au căpătat o nouă și solidă armătură prin voința R. Moldova de a se alătura comunității de democrație și prosperitate care este UE. (…) Românii și România sunt alături de cetățenii R. Moldova prin tot ceea ce putem oferi din punct de vedere politic, diplomatic, economic, al expertizei asupra procesului de aderare și de integrare”, a spus Sergiu Nistor.
Vicepremierul Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău, a punctat, în cadrul aceleiași conferințe științifice, că R. Moldova face pași importanți, în pofida „calvarului” prin care trece Ucraina, pentru a beneficia de oportunitatea de aderare la UE, iar diplomația științifică sau culturală are un rol important în acest proces.
Printre exemplele oferite de șeful diplomației de la Chișinău s-a numărat și cel al copiilor de la ansamblul „Hecenii”, care au făcut senzație la concursul „Românii au talent”, ceea ce demonstrează că „suntem un popor, avem aceleași trăiri și un patrimoniu cultural comun”.
„Încercăm să punem în valoare patrimoniul cultural, științific comun, care este temelia poporului nostru și a viitorului nostru european, pentru că acolo ne dorim să ajungem, să ne reunim acolo cu frații noștri în cadrul marii familii europene. Și oportunitatea aceasta este una cât se poate de tangibilă… și speranța noastră este ca până în 2030 să finalizăm procesul de negocieri. Și este un termen realizabil, având asemenea prieteni, aliați, în primul rând așa ca România, care este principalul nostru avocat la Bruxelles și peste tot în lume”, a afirmat Mihai Popșoi.
Vicepremierul a adăugat că R. Moldova depune eforturi pentru a-și consolida securitatea, inclusiv informațională, pentru că noi am trăit mulți ani într-un spațiu cultural și mediatic cu profunde influențe rusești și acest lucru ne-a „vulnerabilizat” ca stat.
Mihai Popșoi s-a arătat sigur că cetățenii R. Moldova vor arăta, în cadrul referendumului de integrare europeană din toamna curentă, unde își văd viitorul.
„Patrimoniul cultural este un element esențial dintre prezent și trecut, dintre generațiile vechi și cele noi. Tocmai această moștenire comună reprezintă temelia de bază pe care a fost construită Europa. Patrimoniul nostru comun de pe ambele maluri ale Prutului este inseparabil de destinul european, pentru că el oglindește cel mai bine cine am fost, cin suntem și cine aspirăm să devenim. Știm bine că încă mai sunt voci care încearcă să ne spună cine suntem fără să înțeleagă cine am fost și, cu siguranță, fără să fi înțeles vreodată ce vrem să devenim. Tocmai de aceea suntem responsabili cu toții să protejăm această moștenire prețioasă, dar fragilă – patrimoniul nostru cultural și destinul european comun”, a punctat ambasadorul României în R. Moldova, Cristian-Leon Țurcanu.
Rectorul USM, Igor Șarov, a mulțumit României pentru aportul constant în promovarea valorilor naționale, unele înscrise în patrimoniul UNESCO, și suportul pentru parcursul european al R. Moldova.
Conferința „România – R. Moldova: Patrimoniu cultural și destin european comun” a ajuns la a opta ediție și se desfășoară sub Înaltul Patronaj al președinților României și R. Moldova, cu sprijinul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” de la Chișinău.
