Potrivit oficialului, iniţiativa elaborării unui astfel de proiect a apărut în urma unor discuţii purtate cu preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Ioan Nechifor. „Împreună am ajuns la un acord în ceea ce privește traseele comune de pelerinaj din Nordul şi din Sudul Bucovinei. Pelerinii ortodocşi care vizitează Mănăstirea Putna trebuie să aibă posibilitatea să cunoască arhitectura unică a regiunii Cernăuţi şi să vină să se roage în bisericile noastre” – a subliniat Papiev.
Guvernatorul este de părere că printre lăcaşurile din Nordul Bucovinei pe care pelerinii din România le-ar putea vizita se numără fosta resedinţă a Mitropolei Bucovinei, Mănăstirea din Bănceni sau Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” din Fântâna Albă. „Avem ce să arătăm. Mănăstirea de călugări din Bănceni este cea mai mare mănăstire cu şapte altare din Europa. Toţi credincioşii ortodocşi, mai ales pelerinii români, ar trebui să vadă această biserică unică, mai ales că aici se slujeşte în limba română” – a precizat guvernatorul.
Papiev a adăugat că traseul elaborat de autorităţile locale urmează să fie transmis colegilor din România, care, la rândul lor, vor promova bisericile din Nordul Bucovinei în rândul agențiilor de turism din România. „Sper ca după rezolvarea problemei legate privind micul trafic de frontieră dintre statele noastre, credincioşii din regiunea Cernăuţi să poatp vizita fără impedimente locurile sfinte din România” – a încheiat șeful Administrației Regionale de Stat Cernăuți.
Pentru InfoPrut, Horia Ivanciuc
