Ne-am obişnuit deja ca în Moldova fiecare partid sau mişcare politică să se folosească de ideile, programele şi personajele simbolice ale celorlalţi pentru a crea confuzie.
Aşa că Eminescu şi Ştefan cel Mare se plimbă, fără acordul lor, la comunişti, la „patrioţii Moldovei” şi stau pe pereţii unioniştilor. Alţii spun „Ia moldovan”(?).
„Partidul «Patrioţii Moldovei» va desfăşura pe 16 septembrie curent în centrul Chişinăului mitingul general naţional al patrioţilor „Pentru Moldova!” şi va iniţia pregătirile pentru Marșul Unirii „Moldova Noastră” la Iaşi (România), informează Agenția de Știri INFOTAG.”
Citind acest anunţ, nu mai înţelegeam nimic. Păi parcă unioniştii erau ăia cu Unirea. Mai departe aflu că vor să iasă și în stradă, în semn de protest faţă de protestul „unioniştilor”. Aha, în sfârşit mă dumiresc. Citesc apoi că moldoveniştii vor de la români partea moldovenească.
Ce nu ştiu aceşti (nu ştiu cum să le spun, fiindcă patrioţi nu îmi vine!) protestatari este faptul că atunci când Ştefan cel Mare a fost declarat sfânt de Biserica Ortodoxă Română (nota bene!), alegerea domnitorului de a fi îngropat la Putna a fost considerată o minune. Fiindcă, conform planurilor sovietice, partea râvnită pentru „alipire” era mai masivă decât ceea ce s-a „alipit” în realitate. Motivul pentru care bucata de tort a fost mai mică este mormântul lui Ştefan cel Mare. Au înţeles şi cei care au făcut cu creionul noua hartă a Europei că nu se cade să treacă la sovietici mormântul unui mare domnitor. Iar graniţa s-a pus la şase kilometri de Putna.
