Președintele Rep. Moldova, Nicolae Timofti, a susținut un discurs în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 67-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, se arată într-un comunicat de presă al Agenției de Stat MOLDPRES.
Nicolae Timofti l-a felicitat pe Vuk Jeremi cu ocazia alegerii sale în calitate de Preşedinte al celei de-a 67-a sesiuni a Adunării Generale a ONU şi i-a dorit mult succes în această funcție și s-a arătat convins de faptul că experiența bogată a acestuia va contribui la obținerea rezultatelor semnificative în munca lor comună.
Acesta a precizat că Republica Moldova se află într-un proces de transformări democratice care au drept scop aducerea acesteia în marea familie europeană, iar priritățile clasei politice sunt constituirea unui stat de drept, desfăşurarea unei ample reforme judiciare (cu accent pe combaterea corupţiei), modernizarea economiei şi reintegrarea ţării.
Președintele Rep. Moldova a amintit despre războiul de pe Nistru din 1992, menționând că: „perpetuarea conflictului nu oferă beneficii reale majorităţii populaţiei de pe ambele maluri ale râului Nistru. Aceasta subminează securitatea naţională şi integritatea teritorială, frânează dezvoltarea economică şi divizează societatea. Mai mult, conflictul menţine în izolare populaţia din regiunea transnistreană, generează încălcări ale drepturilor omului şi o stagnare economică pe malul stâng al Nistrului.”, a declarat Nicolae Timofti.
De asemenea, acesta a mai spus că: „trupele ruse, staţionate pe teritoriul Republicii Moldova fără consimţămîntul statului gazdă şi contrar prevederilor constituţionale şi angajamentelor internaţionale, ar trebui să fie în cele din urmă retrase.”, a conchis Președintele Rep. Moldova.
Mai jos puteți citi integral discursul Președintelui Rep. Moldova, Nicolae Timofti
Dle Preşedinte
Dle Secretar General,
Excelenţele Voastre,
Pentru început, aş dori să-l felicit pe domnul Vuk Jeremi cu ocazia alegerii sale în calitate de Preşedinte al celei de-a 67-a sesiuni a Adunării Generale a ONU şi să-i doresc mult succes în această funcţie onorabilă şi responsabilă. Sînt convins că experienţa Dumneavoastră bogată, domnule Preşedinte, ne va ajuta să obţinem rezultate semnificative în munca noastră comună.
Doresc, deopotrivă, să apreciez activitatea predecesorului Dumneavoastră, domnul Nassir Abdulaziz Al-Nasser, pentru modul exemplar în care a condus cea de-a 66-a sesiune.
De asemenea, ţin să aduc omagii Secretarului General Ban Ki-moon pentru eforturile sale continue de revitalizare a rolului global al Naţiunilor Unite şi de reformare a Organizaţiei.
Dle Preşedinte,
Distinşi delegaţi,
Este o mare onoare pentru mine să vă vorbesc pentru prima dată de la această tribună, în numele poporului Republicii Moldova.
Ţara mea s-a desprins acum 21 de ani de imperiul sovietic şi astăzi se află într-un plin proces de transformări democratice, al căror scop final este aderarea la Uniunea Europeană.
După o perioadă de cîţiva ani, marcată de turbulenţe politice, ţara mea se bucură în prezent de stabilitatea politică ce îi va permite să se dezvolte şi să se modernizeze. Ne-am definit cu fermitate obiectivul de integrare europeană şi am relansat reformele economice şi sociale. Priorităţile noastre sînt: constituirea unui stat de drept, desfăşurarea unei ample reforme judiciare (cu accent pe combaterea corupţiei), modernizarea economiei şi reintegrarea ţării.
Sprijinul şi asistenţa acordată de către partenerii noştri europeni de la Bruxelles şi din statele membre sînt extrem de importante pentru noi şi ne întăresc convingerea că sîntem pe calea dreaptă.
Dar acum două decenii, în ziua cînd Republica Moldova a aderat la familia Naţiunilor Unite, pacea în ţara noastră a fost zdruncinată. Conflictul armat care a izbucnit în regiunea transnistreană a Republicii Moldova a durat cinci luni şi a curmat multe vieţi omeneşti. Această perioadă este una tragică în trecutul nostru şi rămîne o provocare pentru prezent. După încetarea ostilităţilor, Moldova s-a angajat ferm pe calea reglementării paşnice a conflictului, iar cei 20 de ani de negocieri ne-au întărit în convingerea că aceasta este singura cale viabilă de urmat în vederea soluţionării politice a conflictului.
Este evident că perpetuarea conflictului nu oferă beneficii reale majorităţii populaţiei de pe ambele maluri ale rîului Nistru. Aceasta subminează securitatea naţională şi integritatea teritorială, frînează dezvoltarea economică şi divizează societatea. Mai mult, conflictul menţine în izolare populaţia din regiunea transnistreană, generează încălcări ale drepturilor omului şi o stagnare economică pe malul stîng al Nistrului. Tendinţele politice şi economice actuale arată că menţinerea status-quolui nu mai reprezintă un scenariu viabil. Toţi partenerii noştri internaţionali împărtăşesc viziunea că nu există alternativă reunificării Moldovei. Mesajul nostru în acest sens este ferm – 20 de ani sînt suficienţi pentru a depăşi neîncrederea şi este timpul să începem construirea unui viitor comun.
Elementele majore ale abordării promovate de autorităţile moldoveneşti în vederea reglementării conflictului sînt clare. Scopul nostru final este reintegrarea Republicii Moldova în limitele frontierelor recunoscute în plan internaţional, care să constituie un stat funcţional cu o clară perspectivă europeană. Regiunea transnistreană urmează să beneficieze de un statut special în cadrul Republicii Moldova, ce va oferi regiunii un nivel înalt de autoguvernare. Elaborarea statutului special este obiectivul cheie al formatului de negocieri 5+2, care urmează să genereze un compromis rezonabil bazat pe principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova.
În acelaşi timp, vom continua să implementăm măsurile de consolidare a încrederii, menite să apropie comunităţile de pe ambele maluri ale rîului Nistru. Promovarea legăturilor economice, asigurarea liberei circulaţii, protecţia drepturilor omului, îmbunătăţirea climatului de securitate şi combaterea criminalităţii vor servi drept fundament pentru soluţionarea politică a conflictului. Transformarea mecanismului existent de menţinere a păcii într-o misiune internaţională civilă, care să contribuie la consolidarea încrederii şi nu la separarea părţilor devine de asemenea imperativă.
Partenerii noştri internaţionali au un aport esenţial la soluţionarea acestui conflict, un exemplu încurajator în acest sens fiind sporirea asistenţei financiare din partea Uniunii Europene. Actualmente, procesul de negocieri are nevoie de un impuls puternic şi sîntem convinşi că partenerii noştri internaţionali vor demonstra voinţa politică necesară în acest sens. Apelăm către OSCE, Federaţia Rusă, Ucraina, Uniunea Europeană şi Statele Unite să-şi unească eforturile şi să conlucreze pentru identificarea unei soluţii finale a conflictului şi reintegrarea Republicii Moldova.
În acest context, este, de asemenea, important de a reitera faptul că trupele ruse, staţionate pe teritoriul Republicii Moldova fără consimţămîntul statului gazdă şi contrar prevederilor constituţionale şi angajamentelor internaţionale, ar trebui să fie în cele din urmă retrase.
Dle Preşedinte,
Caracterul universal şi rolul unic al ONU în gestionarea relaţiilor internaţionale este larg recunoscut şi nu există o alternativă acestei organizaţii.
Însă globalizarea şi criza financiară mondială ne sugerează nevoia unei reformări a organizaţiei, pentru consolidarea durabilă şi progresivă a ONU.
Mă refer punctual la reforma Consiliului de Securitate, pentru care ar trebui identificată o soluţie de compromis. Cred că ar trebui să se ia în considerare aspiraţiile legitime ale tuturor grupurilor regionale, inclusiv ale Grupului Est-european, care ar merita să beneficieze de un loc adiţional de membru nepermanent.
În calitatea sa de membru al Consiliului pentru Drepturile Omului, Comitetelor pentru Conferinţe, Programe şi Coordonare, Informaţii, a Comisiei pentru Populaţie şi Dezvoltare şi ale altor structuri elective ONU, Republica Moldova va susţine eforturile pentru o reformă cuprinzătoare a sistemului Naţiunilor Unite şi ale principalelor sale structuri şi organe, între care revitalizarea Adunării Generale şi reforma Consiliului de Securitate, pentru a spori eficienţa, transparenţa, responsabilizarea şi reprezentativitatea sistemului.
Dle Preşedinte,
Relaţia dintre Naţiunile Unite şi organizaţiile regionale este extrem de importantă în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale. În multe cazuri, aceste organizaţii dispun de capacităţi şi mecanisme speciale şi complementare, care pot contribui de o manieră decisivă la prevenirea şi managementul conflictelor, inclusiv al celor de durată.
Din acest punct de vedere, pe durata acestei sesiuni, vom susţine ferm examinarea de către Adunarea Generală a subiectului privind cooperarea dintre Naţiunile Unite şi organizaţiile regionale, în special, cu Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Consiliul Europei (CE), Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) şi alte organizaţii.
În aceeaşi ordine de idei, avînd în vedere identitatea distinctă atribuită democraţiei şi dezvoltării economice, potenţialul şi rolul sporit în dezvoltarea economică şi integrarea regională, precum şi determinarea fermă a ţărilor Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică (GUAM) de a contribui activ la stabilitatea, pacea şi securitatea internaţională, delegaţiile statelor membre – Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi ţara mea, Republica Moldova, au decis să înainteze spre examinare în Adunarea Generală pe parcursul sesiunii curente proiectul rezoluţiei privind Cooperarea dintre Naţiunile Unite şi GUAM.
Procesul de dezvoltare şi integrare al statelor GUAM este în continuare împovărat de probleme nerezolvate, inclusiv conflicte nesoluţionate pe teritoriile Republicii Azerbaidjan, Georgiei şi Republicii Moldova. Dorim să ne reafirmăm angajamentul ferm de a găsi soluţii paşnice pentru aceste conflicte în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale ţărilor noastre.
Dle Preşedinte,
Promovarea supremaţiei legii la nivel naţional şi internaţional este esenţa misiunii Naţiunilor Unite şi este primordială pentru asigurarea unei păci durabile, transparenţei guvernării, protecţiei efective a drepturilor omului, dezvoltării şi creşterii economice durabile.
Subliniem importanţa reuniunii la nivel înalt a Adunării Generale privind supremaţia legii la nivel naţional şi internaţional, desfăşurată acum 2 zile şi vom continua să susţinem eforturile pe această direcţie pe parcursul celei de-a 67-a sesiuni. În viziunea noastră, fortificarea normei de drept va contribui la menţinerea păcii, promovarea dezvoltării şi intensificării cooperării şi va conduce la realizarea scopului edificării unei lumi armonioase.
Domnule Preşedinte,
Aspectele neproliferării armelor de distrugere în masă, dezarmării şi controlului eficient al armamentului rămîn teme importante ale agendei cooperării internaţionale care necesită înţelegere comună, voinţă politică şi eforturi conjugate din partea tuturor statelor şi organizaţiilor internaţionale. Republica Moldova susţine plenar comunitatea internaţională în ceea ce priveşte exercitarea controlului permanent şi aplicarea măsurilor preventive în contracararea intenţiilor ilegale de dezvoltare a armelor de distrugere în masă şi a mijloacelor de distribuire a acestora, care în ultimă instanţă prezintă un pericol major pentru securitatea internaţională şi care deseori sînt utilizate pentru a provoca ordinea globală existentă.
Republica Moldova şi-a asumat obiective importante şi întreprinde acţiuni concrete în vederea realizării priorităţilor sale în sfera controlului armamentului. În cooperare cu partenerii săi, Guvernul Republicii Moldova este în proces de ajustare a legislaţiei naţionale la cele mai bune standarde internaţionale în domeniul controlului exportului mărfurilor cu dublă destinaţie şi îmbunătăţire a managementului SALW atît în domeniul militar, cît şi cel civil prin asigurarea unei gestionări adecvate a frontierei şi cooperării active la nivel regional şi internaţional.
Dle Preşedinte,
Conflictele armate din diferite zone ale planetei şi criza economică mondială au readus în atenţia noastră problema drepturilor omului.
Principiile de drept internaţional şi standardele drepturilor omului pot fi promovate doar prin eforturi şi decizii comune. Actele de agresiune, inclusiv atacurile asupra personalului şi integrităţii sediilor diplomatice, contravin normelor internaţionale şi merită condamnarea noastră fermă.
Organismele Naţiunilor Unite, între care Consiliul pentru Drepturile Omului, dispun de instrumentele necesare pentru a reacţiona prompt în vederea prevenirii violării drepturilor omului, prin realizarea unor evaluări de ţară şi găsirea unor soluţii pentru fiecare caz în parte.
În calitate de stat membru al Consiliului pentru Drepturile Omului pentru perioada 2010-2013 şi vicepreşedinte al Comisiei a 3-a a Adunării Generale ONU la sesiunea precedentă, Republica Moldova s-a angajat şi pledează continuu pentru promovarea extinsă şi protecţia cauzei drepturilor omului la nivel internaţional.
Dle Preşedinte,
Criza economică mondială este un impuls pentru aplicarea ideii de dezvoltare durabilă, care poate furniza soluţii pentru menţinerea unui ritm al creşterii economice şi, în acelaşi timp, pentru prevenirea schimbărilor climatice.
Susţinem reînnoirea angajamentului global expus în cadrul Conferinţei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă de la Rio de Janeiro şi acceptul de a fixa obiective de dezvoltare durabilă. Credem că promovarea modelului de „economie verde” va ajuta întreprinderile să se reconfigureze în scopul optimizării investiţiilor economice, umane şi naturale.
Dle Preşedinte,
Distinşi delegaţi,
În concluzie, aş dori să reiterez susţinerea fermă de către Republica Moldova a rolului ONU în guvernarea mondială şi gestionarea crizei globale. Credem în potenţialul şi capacităţile Naţiunilor Unite de a găsi răspunsuri adecvate şi de a întreprinde acţiuni concrete pentru rezolvarea provocărilor globale în creştere. Cu siguranţă, Republica Moldova îşi aduce contribuţia la această activitate.
Vă mulţumesc.
