Statutul regional al limbii române provoacă îngrijorare în rândul ucrainenilor

Parlamentarul ucrainean Ghenadi Moskal, membru al partidului de opoziţie Ucraina Noastră – Autoapărarea Populară a declarat recent că recunoaşterea limbii române drept limbă cu statut regional în regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia este o procedură cât se poate de legală şi care respectă noua lege privind principiile politicii lingvistice a ţării. „În regiunile din estul şi sudul Ucrainei, rusa este declarată limbă regională, iar legislaţia ucraineană permite acest lucru. Constituţia noastră nu prevede privilegii şi nici limitări în chestiunile lingvistice. În ceea ce priveşte localitatea cernăuţeană Pătrăuţii de Jos, populaţia acesteia vorbeşte limba română din cele mai vechi timpuri. Şcoala din Pătrăuţii de Jos este, de asemenea, românească. Prin urmare, nu trebuie să fie o surpriză faptul că româna a obţinut recent statut de limbă regională în această localitate”, a explicat parlamentarul ucrainean, citat de Agenţia de presă REGNUM.

Moskal, originar din regiunea Cernăuţi, şi-a exprimat convingerea că recunoaşterea statutului regional al limbii române în teritorii locuite de etnici români nu va afecta relaţiile ucraineano-române. „Ucraina şi România au semnat un acord de cooperare, recunoscându-şi reciproc frontierele pe data de 24 august 1991. În plus, România nu a înaintat nicio pretenţie teritorială. În ceea ce priveşte acordarea cetăţeniei române cetăţenilor Ucrainei, trebuie să menţionez că unele aspecte necesită să fie clarificate. Chiar credeţi că vine cineva cu valiza şi oferă oamenilor paşapoarte româneşti? La 24 august 1991, când s-a destrămat URSS, toţi eram cetăţeni ai Uniunii Sovietice. Atunci nu existau cetăţeni ucraineni sau ruşi. Când a fost semnat Pactul Molotov-Ribbentrop şi trupele sovietice au intrat în Bucovina (azi regiunea Cernăuţi), locuitorilor acestui teritoriu nu le-a fost luată cetăţenia română, iar acum, acest lucru reprezintă o problemă juridică. Ei au rămas cetăţeni români, devenind,în acelaşi timp, şi cetăţeni sovietici. Astfel, URSS a introdus dubla cetăţenie. Trebuia întâi ca oamenilor să le fie retrasă cetăţenia română şi apoi să li se acorde cetăţenia sovietică. În condiţiile actuale, însă, aceşti oameni sunt încă cetăţeni ai României, iar autorităţile ucrainene sunt cu mâinile legate, nu fac nimic. Dacă am întreprinde vreo măsură, ar însemna că recunoaştem Pactul Ribbentrop-Molotov, condamnat de Tribunalul de la Nuremberg” – a declarat Ghenadi Moskal.

„La ora actuală, patrioţii ucraineni strigă că România ne va bombarda, că ne va ataca, însă acest lucru nu se va întâmpla, întrucât România este membră a Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene. Pe de altă parte, fiecare cetăţean care a trăit în anii ’40 în regiunea Cernăuţi are dreptul să-şi redobândească cetăţenia (română)” – a subliniat Moskal. Deputatul a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, că limba română a obţinut de statut de limbă regională în localitatea Pătrăuţii de Jos, din raionul Storojineţ (regiunea Cernăuţi), „unde circa 95% dintre locuitori consideră româna ca fiind limba lor maternă”. Limba română a mai fost declarată anterior limbă regională la nivel local în satele Biserica Albă, Slatina şi Apşa de Jos, din regiunea Transcarpatia şi în localitatea Tărăsăuţi, din regiunea Cernăuţi.

Horia Ivanciuc, pentru InfoPrut