IDIS „Viitorul” a prezentat o nouă ediţie a Buletinului de Politică Externă care cuprinde o serie de analize, scrise de experţi locali şi străini, dedicate celor mai importante subiecte de politică externă, dezvoltărilor majore din Marea Neagră, cooperării cu organizaţiile internaţionale şi activităţilor de menţinere a păcii din regiune. Aceasta este semnată de către expertul asociat Iurie Gotișan, cu genericul „Securitatea frontalieră în contextul viitorului regim liberalizat de vize” și explică de ce în eventualitatea liberalizării regimului de vize moldovenii nu vor „invada” Europa, atentând la securitatea acesteia. Totodată, Iurie Gotişan menţionează că Republica Moldova nu este o rută importantă pentru migranţii ilegali de a ajunge în una din ţările UE. Cele mai multe cazuri de migraţie ilegală, chiar dacă în scădere, sunt înregistrate la punctele de trecere a frontierei Republicii Moldova cu România, urmat de Chişinău-Aeroport şi cele cu Ucraina. De regulă, acesta este traseul cel mai „preferat” pentru migranţii ilegali de a ajunge în una din ţările UE prin România.
“De regulă, moldovenii utilizează mai multe metode de a ajunge ilegal în UE. Una din căile folosite poate fi mituirea unui oficial consular al UE în Republica Moldova pentru obţinerea vizei. Suma poate ajunge chiar până la 2000 euro. Cumpărarea unui paşaport românesc sau polonez este o altă opţiune. Cei interesaţi pot plăti sume cuprinse între 300 şi 800 de euro, însă, de obicei, majoritatea documentelor de călătorie sunt false. Falsurile de regulă „nu rezistă” în faţa scanerelor de documente, iar posesorii unor asemenea acte sînt depistaţi de către Poliţia de Frontieră cu uşurinţă. Unii preferă să se ascundă în trenuri sau camioane. Serviciile de frontieră au şi pentru aceştia un „leac” şi anume scanerele moderne pentru vehicule. În sfîrşit, o altă modalitate, poate cea mai periculoasa pentru viaţa celor ce o încearcă, este traversarea Prutului în barcă sau înnot. Oficialii europeni şi-au manifestat, nu o dată, iritarea faţă de cei care forţează liberalizarea regimului de vize cu UE unor ţări ex-sovietice. Totuşi, cazurile descrise se înregistrează din ce în ce mai rar în ultima perioadă”, consideră autorul.
Mai multe informații găsiți aici.
