Prietenii mei de la Chişinău, dar şi cei din raioane, mă cunosc ca fiind bucureşteanca interesată de protestele din aprilie 2009. ,,Studiez protestele”, afirm des, însă nu doar pe cele din aprilie 2009, ci şi pe cele din 2002 sau din 1995. Lucrarea mea de doctorat se bazează pe acest aspect, al curiozităţii.
Zilele acestea mi le petrec la Biblioteca Naţională, răsfoiesc publicaţiile care îmi pot clarifica sensul protestelor din 2002, organizate de PPCD din data de 9 ianuarie şi până în 29 aprilie. Am început cu ziarul ,,Flux”. În curând mă voi referi şi la ,,Ţara” şi la ,,Moldova Suverană”. Îmi propun să public în fiecare zi câte un articol sau o fotografie care nu sunt accesibile tuturor internauţilor şi care relevă câte o piesă de puzzle din istoria recentă a teritoriului dintre Prut şi Nistru.
Vom privi împreună prin lentila trecutului apropiat.
După victoria în alegerile parlamentare din februarie 2001, care asigura PCRM 71 de locuri în Legislativ (din cele 101), comuniştii au demarat procesul de anihilare a românismului în Republica Moldova. Una dintre măsuri a vizat adoptarea în vara anului 2001, mai exact la 19 iulie, a ,,Legii cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi la statutul juridic al organizaţiilor lor”. Această lege a fost promulgată de Vladimir Voronin, preşedintele Republicii Moldova, printr-un decret din 28 august 2001 şi potrivit textului său, statul garanta ,,realizarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la educaţie preşcolară, la studii primare, medii (generale şi profesionale), superioare şi postuniversitare în limbile moldovenească şi rusă” şi stabilea ,,condiţii pentru realizarea drepturilor lor la educaţie şi la instruire în limba maternă (ucraineană, găgăuză, bulgară, ivrit, idis etc.)”(art. 6.1). Totodată, legea mai stipula că ,,Statul asigură publicarea actelor normative, comunicărilor oficiale şi altor informaţii de importanţă naţională în limbile moldovenească şi rusă” (art. 8.1); că ,,Denumirile localităţilor, străzilor, instituţiilor şi localurilor publice se indică în limbile moldovenească şi rusă, iar în localităţile cărora le-a fost acordat statut special de autonomie – şi în alte limbi oficiale, stabilite prin legile respective” (art. 10). Studierea limbii şi literaturii ,,moldoveneşti”, precum şi a istoriei Moldovei devenea obligatorie în toate instituţiile de învăţământ.
Pe scurt, adoptarea şi promulgarea acestei legi presupunea rusificarea întregii populaţii a Republicii Moldova. Primii care au reacţionat la această încercare de deznaţionalizare a românilor basarabeni au fost intelectualii (Uniunea Scriitorilor, cadrele didactice, oamenii de cultură) şi tinerii (elevi, studenţi). Însă un alt ordin a stârnit şi mai multă revoltă în rândul acestora, cel emis de ministrul al Învăţământului Ilie Vancea la 7 august 2001, ,,Cu privire la modificările din Planul de învăţământ pentru învăţământul primar, gimnazial, mediu general şi liceal 2001–2002″. Potrivit ordinului, limba rusă a fost introdusă ca materie de studiu obligatoriu în clasa a II-a a şcolii naţionale (două ore pe saptămână începând cu semestrul al II-lea al anului de învăţământ 2001–2002, adică începând cu luna ianuarie 2002), iar în clasa a X-a au fost introduse materiile limba şi literatura rusă, la cerere (câte 2 ore pe săptămână, începând cu 1 septembrie 2001).
Încercarea de rusificare a sistemului de învăţământ a generat declanşarea unor proteste ample, la 9 ianuarie 2002, înainte de începerea semestrului al II-lea, când urma să fie introdusă limba rusă ca materie obligatorie de studiu la clasa a II-a.
În data de 16 ianuarie, în publicaţia ,,Flux” apare fotografia care indică prezenţa la proteste a elevilor, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău. Câteva zile mai târziu, preşedintele PPCD Iurie Roşca argumenta această prezenţă prin faptul că elevii erau nemijlocit afectaţi de hotărârea ministrului Ilie Vancea. În paginile numărului din 16 ianuarie mai apar articole care arată că Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România urmărea cu ,,revoltă şi îngrijorare” procesul de rusificare declanşat în Basarabia de ,,guvernul comunist aservit Kremlinului”, că Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat din România îşi exprima îngrijorarea şi dezaprobarea faţă de decizia autorităţilor din Republica Moldova de a introduce limba rusă de la clasa a II-a ca disciplină de studiu obligatorie, măsură premergătoare ,,unei noi anexări a acestui teritoriu la Rusia” şi că Liga Tinerilor Români de Pretutindeni filiala Statele Unite ale Americii condamnă, de asemenea, aceste derapaje antidemocratice.
(Va continua)
