Cu ocazia împlinirii a 95 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, înfăptuită la 27 martie 1918, Parlamentul României a găzduit lansarea volumului „Documentele anexării Basarabiei. Corespondența diplomatică Paris-Sankt Petersburg 1807-1812”.
La eveniment au fost prezenți Nicolae Marin, președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din cadru Senatului, Eugen Popescu, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Iurie Reniță, ambasadorul Rep. Moldova la București, Eugen Tomac, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din cadrul Camerei Deputaților, Mircea Druc, cel dintâi prim-ministru al Rep. Moldova, Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, deputatul PDL Dan Zătreanu, alături de alți politicieni, jurnaliști și cercetători.
Cele 149 de pagini ale volumului la care au lucrat jurnalistul și istoricul George Damian, împreună cu Ion Gaidău și Elena Tacu, absolventă a Facultății de jurnalism din București, cuprinde 59 de documente diplomatice din corespondența purtată între Franța și Rusia în anii 1806 -1812. Potrivit autorilor, documentele au fost alese pentru a reflecta cât mai bine intențiile și interesele Imperiului Rus față de Principatele Române, precum și planurile și dorințele diplomației de la Sankt Petersburg față de regiunea Dunării.
Coordonatorul volumului, jurnalistul George Damian, a prezentat motivul pentru care era necesar un asemenea demers. „Anul trecut s-au împlinit 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist; am selectat o serie de documente deja publicate de D.A. Sturdza, corespondențe între Napoleon și țarul Alexandru al Rusiei. Am vrut să vedem ce gândeau cei doi stăpâni ai Europei despre acea fâșie de pământ; ei știau că le trebuie Basarabia”.
Autorul a mărturisit că ideea proiectului îi aparține fostului profesor și academician Florin Constantiniu, care considera că, după aderarea României la NATO, România a rămas fără un proiect național. Ori, acesta este Basarabia. „Suprafața Basarabiei nu are nicio importanță pentru mine, Basarabia înseamnă 4 milioane de oameni supuși unui experiment. Ei trebuie să aibă ocazia să se întoarcă acasă, drepturile lor trebuie apărate cumva”. În plus, a continuat istoricul George Damian, „anul 1812 seamănă perfect cu anul 1939, singura deosebire fiind aceea că acum, în locul francezilor, erau germanii”.
„Românii au ajuns piesă de schimb din cauza statului slab. De pildă, Principatele Române existau nominal ca stat, însă erau colonii exportatoare de materii prime, lipsite de armată proprie, lipsite de monedă proprie”, a conchis jurnalistul.
Mircea Druc a afirmat că ar trebui să ne concentrăm atenția asupra istoriei Basarabiei, asupra arhivelor, astfel încât să cunoaștem care era situația din ajunul anexării Basarabiei, să valorificăm informațiile; să vedem cum i-a asuprit Imperiu Țarist timp de 200 de ani. „Avem o datorie logistică; era bine să fie tradus și pus pe masă dosarul Basarabiei, Bucovinei, care stau la baza spațiului nostru românesc. Dar, sincer, obiectiv, fără sentimente, să venim cu date concrete. Ar fi interesat dacă am avea acces la arhive, la arhiva Statului Major de la Leningrad a Imperiului Țarist”.
„Acum când părem mai neputincioși, avem șansa de a rezolva anumite probleme. Dacă nu ne interesează, trebuie să recuperăm pentru a anunța că procesul este încheiat”, a concluzionat acesta.
Cu acest prijej, președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni-Senat, Nicolae Marin, a declarat că va continua să sprijine acțiunile care țin de spațiul basarabean.
Eugen Popescu a declarat că, în opinia sa, faptul că cele două state românești nu s-au reunit în anul 1990 și că procesul este încă anevoios se datorează clasei politice de la București. În acest context, președintele Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni a adresat politicienilor prezenți la eveniment întrebarea „De ce data de 27 martie nu este declarată zi națională?”, remarcând faptul că această zi nu este marcată de o ședință solemnă în Parlament. „Trădarea este prezentă în instituțiile românești, în instituțiile de forță; nu există un alt obiectiv pentru România decât unirea cu Basarabia, care nu poate rămâne un no man’s land geopolitic”, a concluzionat acesta.
Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, a reiterat ideea potrivit căreia este necesară înființarea unui „Centru de Excelență” pentru integrarea Republicii Moldova, aflat în subordinea Comisiilor pentru Românii de Pretutindeni.
Ambasadorul Rep. Moldova la București, Iurie Reniță, a apreciat că e nevoie să aducem Basarabia acasă.
Evenimentul a continuat cu inaugurarea sălii Vasile Stroescu, primul președinte al Parlamentului de după Marea Unire, născut în Basarabia, fiind un luptător pentru apărarea drepturilor românilor şi un promotor al culturii şi educaţiei în limba română din acel spațiu și nu numai. Inițiatorii acestei idei au dorit să pună în valoare rolul personalităţilor care au contribuit la dezvoltarea instituţiei legislative a statului român.
Cu această ocazie, au luat cuvântul, printre alții, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea și academicianul Dinu C. Giurescu.
