În urma alegerilor din 9 ianuarie, într-un termen de 15 zile au trebuit înfiinţate autoguvernările minoritare teritoriale. Românii au trei astfel de autoguvernări. Pe 18 ianuarie s-a constituit Autoguvernarea Românească a judeţului Bichiş, ziua următoare, pe 19 ianuarie, noua Autoguvernare Românească din Budapesta, iar luni, 24 ianuarie, a fost înfiinţată Autoguvernarea Românească a judeţului Bihor. Odată cu înfiinţarea şi depunerea jurământului, au fost aleşi şi conducătorii acestor reprezentanţe.
Bichiş
În judeţul Bichiş, alături de ţigani şi slovaci, şi românii şi-au înfiinţat autoguvernare teritorială. În acest judeţ, în urma alegerilor minoritare locale din 3 octombrie 2010, s-au înfiinţat 22 de autoguvernări româneşti locale. Marţea trecută, cei 7 deputaţi români judeţeni şi-au preluat scrisorile de mandat de la dr. Vozár István, preşedintele Comisiei Electorale Teritoriale, după care au depus jurământul, atât în limba maghiară, cât şi în cea română. Membrii acestei reprezentanţe judeţene sunt: Vasile Balogh, Eva Bocsor Karancsi, Emilia Martin, Bertold Netea, Ioan Pătcaş, Andelco Tompan şi Gavril Vitális. Toţi deputaţii în unanimitate au ales-o de preşedinte pe Emilia Martin, etnograf şi muzeolog, director al Muzeului Erkel din Jula. Luând cuvântul prima dată în limba română, apoi şi în maghiară, noua preşedintă a accentuat importanţa bunei colaborări cu celelalte autoguvernări minoritare cât şi cu instituţiile judeţene. „Cei mai mulţi români din Ungaria trăiesc în judeţul Bichiş. Aici funcţionează şi marea majoritate a instituţiilor noastre. Principalul nostru scop este păstrarea valorilor noastre culturale şi a tradiţiilor moştenite din strămoşi.” Preşedinta Emilia Martin a accentuat şi faptul că se bucură foarte mult de apariţia în rândurile autoguvernărilor româneşti a unor tineri, care sunt o garanţie a viitorului comunităţii.
Pentru funcţia de vicepreşedinte a Autoguvernării Româneşti a judeţului Bichiş a fost aleasă Eva Bocsor Karancsi. Cei şapte deputaţi români au declarat încă de la înfiinţarea autoguvernării că îşi vor desfăşura activitatea în mod voluntar, fără plată.
Budapesta
Autoguvernarea Românească pe Capitală s-a constituit pe 19 ianuarie. În Budapesta funcţionează actualmente 17 autoguvernări minoritare româneşti. Cei 68 de electori şi-au ales pe 9 ianuarie cei 7 deputaţi care îi va reprezenta în următorii patru ani la nivel de capitală. Aceştia sunt: Csikós István, Jakab Beáta, Kovácsné Rojcsek Anna Mária, dr. Maria Berényi, Papp Zoltán, Roxin Anna şi Sándor Gábor Vilmos. (Dintre aceste 7 persoane, avem cunoştinţă doar de una singură că este de origine română din Ungaria, fiind vorba de cercetătoarea dr. Maria Berényi, director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria. Doi dintre deputaţi – Jakab Beáta şi Sándor Gábor Vilmos – până în toamna anului trecuţi erau nume total necunoscute de comunitatea românească din Ungaria.) În urma depunerii jurământului în ambele limbi, au fost aleşi conducătorii: preşedinte – Roxin Anna, cea care a îndeplinit această funcţie şi în perioada 2007-2010, vicepreşedinte – Jakab Beáta, preşedinte al Comisiei Financiare – Kovácsné Rojcsek Anna Mária.
Bihor
Deputaţii români judeţeni din Bihor şi-au preluat scrisorile de mandat luni, 24 ianuarie, la sediul Consiliului Judeţean din Dobriţân. Cei 7 membri ai reprezentanţei judeţene sunt: Bartha Lászlóné, Csaba Bihari, Ioan Butt, Eduard-Octavian Cozma-Callini, Mazsu Jenőné, Alexandru Nemeş şi Elena Silaghi. În funcţia de preşedinte a fost aleasă Elena Silaghi, directoarea şcolii din Bedeu, vicepreşedinte a devenit doamna Mazsu Jenőné din Pocei, iar preşedinte al Comisiei Financiare a fost aleasă doamna Bartha Lászlóné din Peterd.
Autor: E.I.
Sursa: Foaia românească