La mijlocul lunii februarie a.c., presa rusă s-a întrecut în a colporta știrea-șoc: „Aproape jumătate din cetățenii Republicii Moldova regretă destrămarea URSS din 1991”. Nimic nou sub soare, însă m-a surprins cel mai mult rapiditatea presei de limbă română care a preluat știrea „bombă” fără să-și dea seama de capcana întinsă. Îmi propun ca în următoarele rânduri să realizez o investigație despre fenomenul „back in the U.S.S.R.” (inspirându-mă din piesa cu același nume a trupei The Beatles), care a cuprins întreg spațiul C.S.I.
Să pornim de la cazul moldovenilor. Conform portalurilor de știri Ria Novosti şi Regnum avem de analizat Barometrul de Opinie Publică realizat de Institutul de Politici Publice de la Chișinău. Interesant este că pe site-ul www.ipp.md, ultimul Barometru de Opinie Publică a fost făcut public pe 16 noiembrie 2010 fără să facă referire la preferințele cetățenilor moldoveni față de defuncta URSS. Nu știu ce a dorit să comunice Agenția Informațională REGNUM atunci când a declarat despre rezultatele unui oarecare ultim sondaj al IPP-ului, și nici portalul de știri Ria Novosti când a menționat că președintele Institutului Arcadie Barbăroșie ar fi prezentat rezultatele sondajului vineri, 18 februarie. Bizareria continuă cu REGNUM atunci când menționează despre rezultatele aceluiași sondaj făcute publice pe 21 februarie, dar de către cine… Dumnezeu știe. În orice caz cert este că, momentan, Institutul nu a făcut public niciun „ultim sondaj” din acest an. Corespondenții ruși au uitat, sau nu, să menționeze faptul că în cazul în care un astfel de sondaj există, atunci sigur acesta a fost elaborat de același institut în noiembrie 2009. Puteți găsi raportul final al cercetării în format pdf. la secțiunea Barometrul Opiniei Publice – noiembrie 2009. Și iată-ne acum pe tărâmul manipulării. Sondajul a fost realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău în perioada 16-30 noiembrie 2009 pe un eșantion de 1118 de persoane din 75 de localități! Ria Novosti a modificat doar eșantionul, acesta apare de 1104, dar fără să modifice rezultatele sondajului din 2009. De exemplu, la întrebarea „Dvs. regretați sau nu destrămarea URSS?” 48,6% dintre respondenți au răspuns că regretă și 34,2% nu regretă. Aceleași întrebări, aceleași rezultate, dar eșantion diferit?! La pima vedere putem invoca lipsa de profesionalism, dar eu aș merge mai departe în a investiga miza gafei.
Un sondaj se poate converti în propagandă dacă opinia publică nu există, spunea profesorul H.H. Stahl. Iată de ce trebuie să se atragă atenția asupra pericolului utilizării sondajelor de opinie în scopul manipulării comportamentale a cetățenilor. Nu în zadar în 1968, Committee of the American Association for Public Opinion Research a recomandat ca în cazul publicării rezultatelor unui sondaj, să se specifice: 1. identitatea instituției care a sponsorizat sondajul; 2. formularea cuvânt cu cuvânt a întrebărilor; 3. structura eșantionului; 4. volumul eșantionului și detaliile în cazul utilizării chestionarelor poștale; 5. erorile de eșantionare; 6. reprezentativitatea subeșantioanelor; 7.procesul de investigație; 8. durata fiecărui interviu.
Nu țin morțiș să taxez pe cineva pentru că nu a respectat regulile, de fapt nu despre asta este vorba, ci de manipularea patizană prin deformarea rezultatelor, selectarea în mass-media a informațiilor, alegerea datei republicării rezultatelor unui sondaj fără a specifica data reală a cercetării și multe altele. Toate acestea pot conduce la „efectul bandwagon” sau „efectul grupării în jurul învingătorului” (rally-around-the-winner effect). Prin menționarea sistematică a rezultatului de 44% de votanți pentru revenirea Republicii Moldova la URSS se urmărește de fapt intimidarea „minorității” opozante, deci pro-române și trezirea resentimentelor românilor dincolo de Prut. Toţi știm că termenul de „URSS” tinde să fie asociat cu nostalgia „epocii de aur” a RSSM din perioada sovietică. Nostalgia trebuie să fie privită ca ceva uman, normal, însă transformarea acesteia într-o armă de manipulare încalcă nomele deontologice ale presei (dacă mai există așa ceva). Susținătorii ideii reconstituirii blocului sovietic uită de fapt că materializarea proiectului este „imposibilă” și cine și-ar putea asuma un astfel de proiect grandios? Probabil că Rusia, vor spune unii dintre ei – este adevărat dacă îl cităm pe V. Putin când a declarat că „prăbușirea URSS a constituit una dintre cele mai mari catastrofe geopolitice”. Și totuși, îmi permit să le sugerez „nostalgicilor” după URSS să-și schimbe domiciliul la Tiraspol…acolo veți avea cel puțin ocazia să admirați panorama mini-URSS-ului autocratic made by Smirnov. Transnistria poate fi considerată o veritabilă „Cubă” a Europei de Est, care gravitează în jurul Federației Ruse (principalul beneficiar al reînființării blocului sovietic). Referendumul pentru reconstituirea URSS înseamnă de fapt restabilirea „vechii ordini”, acesta a fost motivul constituirii „insulei sovietice”, și după aproape 19 ani de la conflictul transnistrean, cetățenii moldoveni vor nici mai mult, nici mai puțin decât unirea cu Rodina Maty Sovietskaya (Patria Mamă Sovietică, trad. rusă), deci cu Transnistria!
Cât despre fenomenul „back in the U.S.S.R.” de care am amintit mai sus, acesta se înscrie în aparatul propagandistic al mai multor agenții de știri cu o popularitate vastă în spațiul CSI. Pocesul se desfășoară în trei pași: mai întâi se mizează pe nostalgia populației față de vechiul regim sovietic, apoi informația este prelucrată la nivelul mass-media și retransmisă sub formă de propagandă în repetate rânduri în cele 15 țări „surori”. Impotant e ca acest mesaj să fie preluat de cetățenii țărilor-țintă în anumite contexte social-politice cu scopul de a modifica comportamentul și atitudinile oamenilor față de problema vizată. Totul se înscrie într-un plan bine pus la punct. Fenomenul „back in the USSR” ia o și mai mare amploare în Federația Rusă, nemaivorbind de Belarus, Kazahstan, Ucraina etc. Republica Moldova se înscie din păcate în aria de influență a vechii gărzi comuniste care are doar de câștigat în „popularizarea” mesajului pro-sovietic.
Apropo, poate că IPP-ul ar trebui să pună punctul pe „i” și să emită un comunicat de presă vis-à-vis de această chestiune. Îi sugerez, de asemenea, ca în viitorul Barometru de Opinie să introducă în chestionar și întrebarea: „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votați) pentru ca Republica Moldova să se unească cu Transnistria, dumneavoastră ați vota pentru sau contra?”. Voi ce spuneți?…
Autor: Nicu Țîbrigan
