,,Frica de o posibilă retragere a trupelor sau a schimbării actualei operaţiuni de menţinere a păcii este puternică în Transnistria. Acest aspect trebuie să-l recunoaştem şi să-l luăm în considerare şi să găsim o formulă prin care să încercăm să-l soluţionăm. Pe de altă parte, trebuie să încercăm să explicăm interlocutorilor din Transnistria că acesta nu este un mecanism de garanţii ce ar avea capacitatea de a soluţiona sau de a reprezenta suport pentru o vastă gamă de probleme cum ar fi bunăoară relaţiile politice, dezvoltarea economică, rezolvarea a tot felul de dispute şi conflicte mai mici” a declarat Stefan Wolff, profesor de securitate internaţională la Universitatea din Birmingham din Marea Britanie, într-un interviu acordat Europei Libere cu privire la reglemetarea diferendului transnistrean.
În ceea ce priveşte statutul regiunii trasnistrene, profesorul Wolff a precizat că noţiunile de integritate teritorială şi de autonomie largă nu sunt incompatibile: ,,Aceasta înseamnă că gradul de autonomie de care ar putea beneficia Transnistria în cadrul viitorului stat moldovenesc trebuie să ia în considerare existenta unor puternice aspiraţii de independenţă în Transnitria. Din aceasta perspectivă, fiind imposibil de depăşit contradicţia între conceptele de integritate teritorială şi independenţă, putem vorbi despre un statut special pentru regiunea transnistreană astfel încât integritatea teritorială să fie păstrată, iar Transnistriei să-i fie oferite competenţe şi imputerniciri, deci Transnistria să se poată autoguverna în continuare, dar în cadrul unui stat integru – Republica Moldova”, este de părere acesta.
Totodată, Stefan Wolff a admis că un grad larg de autonomie pentru Transnistria este dificil de armonizat cu conceptul de stat funcţional şi eventuala distribuţie de competenţe între părţi reprezintă o adevărată provocare. Aceasta ar putea fi depăşită numai prin intermediul rundelor de negocieri intense al căror obiectiv principal să fie instituirea unui sistem funcţional de care să beneficieze oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului.
,,În acest moment, populaţia din Transnistria este în mare parte izolată de restul lumii. Deşi acolo există instituţii administrativ-statale, aşa-numite, aceastea însă nu sunt recunoscute de nici o autoritate internaţională, nici de Rusia” a subliniat profesorul Wolff. ,,Status-quo-ul nu favorizează pe nimeni şi atunci când se va depăşi situaţia de status quo, eventualul acord care va fi semnat între părţi va trebui bineînţeles să stabilească ce fel de instituţii vor activa în Transnistria, fie că cele existente trebuie schimbate, reformate, sau structura lor trebuie păstrată aşa cum este”, a adăugat acesta.
Stefan Wolff consideră că prezenţa trupelor ruse şi menţinerea actualului format al operaţiunii de menţinere a păcii reprezintă un impediment în calea reglementării finale a conflictului transnistrean, elemente care vor trebui revăzute în procesul de negocieri.
Amintim că miercuri, 2 martie, se împlinesc 19 ani de la declanşarea conflictului armat de pe Nistru. Parlamentul Republicii Moldova a decretat această dată drept Zi a Memoriei.
Foto: Karadeniz Press
