Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, consideră că referendumul din 2 februarie, din Găgăuzia, a relevat o serie de carențe vechi și grave ale Rep. Moldova, pe care elita politică de la Chișinău le-a ignorat cu inconștiență ani de-a rândul.
Dungaciu arată, într-un interviu pentru publicația Timpul, că referendumul este „nota de plată pentru politica struțului aplicată în raport cu o regiune ignorată cu obstinație și inconștiență. Nici măcar nu mai contează dacă cifra de peste 70% dată ca prezență la vot de Comrat este corectă sau nu – mai degrabă nu, ținând seama de dinamica votului din regiune și a celor plecați de acolo. Dar nu despre asta este vorba. Ci despre chestiuni mult mai grave care devin acum, pentru Chișinău, veritabile teste de guvernare. De fapt, preambului unor interogații și presiuni incomparabil mai mari care stau să vină”.
Directorul ISPRI a mai spus că în această chestiune Chișinăul ar fi putut să reacționeze; a dat, însă, dovadă de „pasivitate”.
„Cum se face, de pildă, că deputații din PD și PLDM au votat în unanimitate pentru referendumul din 2 februarie? Cum se face că au făcut propagandă pentru el? Cum se face că un membru al guvernului, bașcanul Găgăuziei, a fost implicat în acțiuni ilegale? […] De ce tac instituțiile Chișinăului?” se întreabă Dungaciu.
Totodată, sociologul se întreabă care vor fi instrumentele prin care Chișinăul va putea controla o „autonomie extinsă a Transnistriei”, dată fiind experiența referendumului din regiunea Găgăuz-Yeri.
Citiți interviul integral aici.
