Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei Basarabia din regiunea Odesa, a discutat în cadrul Universităţii de vară de la Izvoru Mureşului, care se desfăşoară în perioada 11-16 august, despre problemele cu care se confruntă comunitatea românească din Sudul Basarabiei.
Principalele probleme cu care se confruntă românii din Ucraina sunt legate de păstrarea identității în contextul presiunilor asimilaționiste. De asemenea, aceştia mai sunt îngrijoraraţi şi de decizia autorităților ucraineene de a încorpora tineri români.
„Ucraina va reveni la o armata neprofesionistă. Se pare că, din toamnă, totuși, vor fi recrutați băieți de 18 ani, ceea ce e îngrijorător pentru mica noastră comunitate. În sudul Basarabiei sunt 80 de mii de români și oficial declarați moldoveni, e o comunitate destul de importantă și ar fi păcat să moară românii pentru o cauză a nu știu cui”, a declarat Anatol Popescu.
Totodată, Popescu a subliniat că românii din zonă sunt abandonați de statul român, „nu de azi, de ieri, ci din anul 1940”.
„Referitor la atenția pe care o acordă autoritățile de la cel mai înalt nivel al statului român, vreau să remarc că în sudul Basarbiei nu a pășit, în afară de Emil Constatinescu, în 1997, cu ocazia semnării tratatului cu Ucraina, niciun președinte al României, nu a fost niciun ministru de Externe, nu am văzut în perioada de după 98, de când sunt implicat în promovarea culturii românești în Sudul Basarabiei, niciun ambasador al statului român venind la noi, într-o localitate, la o școală, la o biserică românească”.
În acest context, preşedintele Asociaţiei Basarabia din regiunea Odesa a precizat că, pentru românii din această regiune, este important ca România să fie prezentă cultural în cele douăzeci de sate din Sudul Basarabiei.
La rândul său, președintele Fundației Culturale ,,Casa Limbii Române” din Cernăuți, Vasile Tărâțeanu, a tras un semnal de alarmă cu privire la dispariția treptată a învățământului în limba română. ,,Aproape în fiecare an dispare o școală în limba română, părinții au început să-și dea copiii la clase cu predare în limba ucraineană, iar copiii nu se mai înțeleg cu bunicii lor”, a precizat Tărâțeanu.
În ceea ce privește mobilizarea tinerilor români din Ucraina, Vasile Tărâțeanu a specificat că nu se declară împotriva acestei mobilizări. ,,Suntem cetățeni loiali ai statului ucrainean și dorim ca toți bărbații din Ucraina, fie ucraineni, fie români, fie tătări, bulgari, ruși să nu-și piardă viața pe câmpurile unui război civil dintre diverse forțe politice și orientări politice din Ucraina – orientarea pro-europeană si pro-rusă”, a adăugat acesta.
Reprezentanții comunităților de români din Ucraina au reamintit că nu au mass-media în limba română, nu au instituții de cultură în limba maternă și că sunt supuși permanent unor presiuni exercitate de către autorități.
