Sub genericul ,,Situația comunităților românești din Serbia. Românii/vlahii din Timoc între promisiunile Belgradului și Bucureștiului și realitatea deznaționalizării”, Dușan Prvulovic (directorul agenției de știri Timoc Press și reprezentant al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului în Serbia), Pedrag Balașevici (preşedintele Partidului Neamului Românesc), Zavișa Jurj (preşedintele Asociaţiei ,,Ariadnae Filum”) și Radu Baltasiu (director general al Direcției Generale a Românilor de Pretutindeni din cadrul Institutului Cultural Român) au prezentat principalele probleme pe care le întâmpină în mod cotidian cei 300.000 de români din Valea Timocului.
Pedrag Balșevici a ținut să precizeze că vizita așa-zis istorică a premierului României și a președintelui de guvern de la Belgrad, alături de miniștrii de externe din cele două state, în Bor, nu a înregistrat mari succese. ,,Pentru prima dată, cei doi premieri au stat la discuții cu noi, cei din comunitățile românești. Ce este după această întâlnire? Nu este nimic. În Timoc nu s-a schimbat nimic, preoții sunt prigoniți, nu primesc avize de construire a bisericilor, noi astăzi nu avem sprijinul instituțiilor românești”, a menționat preşedintele Partidului Neamului Românesc. Totodată, acesta a declarat că intenția Serbiei de a se integra în Uniunea Europeană trebuie să determine România să informeze structurile de la Bruxelles în legătură cu situația minorității românești din Serbia. ,,Nu este ușor să te simți român în Timoc și să militezi pentru drepturile românilor, pentru că se face presiune atât de la nivel local, cât și central (…). ,,Printr-un miracol am reușit să ne păstrăm limba și obiceiurile”, a adăugat Pedrag Balașevici.
Un alt aspect problematic prezentat de președintele partidului românesc din Timoc este lipsa de reprezentare la nivel oficial, atât consulul Iulian Nițu, cât și ambasadorul României în Serbia, Daniel Banu, demonstrând fie rea-intenție, fie nepăsare în relaționarea cu comunitatea românilor din această zonă și în intermedierea raporturilor acesteia cu autoritățile de la București.
,,Dacă nu o să avem preoți în biserică, dacă nu o să avem mass-media, școli românești, o să ne pierdem identitatea (…) Nu avem capacitatea să ducem lupta asta singuri”, a spus Balașevici. ,,Când vin în România am impresia că suntem o greutate pentru instituțiile de aici și poate că se dorește să dispară problema asta”, a precizat Balașevici. ,,Noi nu cerem mult, ci un sprijin concret. (…) Cei din Voivodina se luptă să mențină școlile românești, noi ne luptăm să le înființăm”, a mai afirmat acesta. ,,Cei care vor să facă ceva s-au unit, ceilalți nu vor să facă ceva pentru poporul ăsta din Serbia de răsărit. (…) Suntem români uitați”, a conchis președintele Partidului Neamului Românesc.
,,Suntem pe cale de dispariție”, a declarat Zavișa Jurj, cu mențiunea că românii din Valea Timocului se află între nicovala românească de la București și ciocanul de la Belgrad, numai că nicovala nu îi sprijină în așa fel încât să nu îi lovească ciocanul. Președintele Asociaţiei ,,Ariadnae Filum” a învățat limba română de la părinți, nu din școală, deoarece în școlile din Valea Timocului nu se predă limba română. ,,Niciodată noi nu am învățat o propoziție despre cine suntem”, a mărturisit Jurj. ,,Belgradul susține standardizarea limbii vlahe cu alfabet vlah, instituțiile europene trec cu vederea peste asta, Bucureștiul ne sfătuiește să ne unim cu Voivodina, dar dacă vom avea într-o familie un copil vlah și unul român?”, s-a mai întrebat Zavișa Jurj. De asemenea, acesta a menționat faptul că cele cinci biserici cu șapte preoți nu reușesc să acopere nevoile celor 300.000 de români din Timoc, iar după vizita prim-ministrului Victor Ponta și a ministrului de Externe Titus Corlățean, deși s-a mai ameliorat situația, pozițiile cinice de la Belgrad cu privire la lipsa de interes din partea statului român față de această comunitate s-au păstrat. ,,Auzim comentarii din Belgrad: Dacă Țara-Mamă nu o să vă bage în seamă, cu siguranță Serbia nu o să vă ajute”, a transmis Zavișa Jurj.
,,Dacă românii nu îi recunosc pe vlahi ca fiind români, cum să îi recunoască sârbii ca fiind români?”, a continuat dezbaterea Dusan Prvulovici, dezamăgit de politica autorităților de la București. ,,Da, ne plângem. Nu suntem mulțumiți cu politica Bucureștiului, poate să se supere cineva, dar eu cred că nu se supără, pentru că dacă s-ar supăra înseamnă că ar face ceva. Nu suntem mulțumiți cu diplomația românească pentru că nu există diplomația românească, Corlățean de când e la putere nu mai răspunde la telefon. Când ne întâlnim este un protocol, ei ascultă, noi vorbim două minute. Suntem mulțumiți cu vizita lor în Timoc, în 2009 a venit președintele României, am avut 60 de minute, noi 12 am vorbit 15 minute, aceea a fost campanie, urmau alegeri. La fel a fost și vizita de la Bor, unde cred că cineva a făcut un program foarte interesant, să îi invite pe cei care știu limba română, să vorbim 10 secunde în care să nu reușim să spunem nimic”, a prezentat pe scurt raportul Bucureștiului cu Timocul Prvulovici. De asemenea, reprezentantul Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului în Serbia a menționat că în Timoc sunt mulți români și puține organizații, dar că este nevoie și de altceva decât de sprijin financiar pentru comunitate. ,,Vreau ca DPRRP (n.r. Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni) să fie partener, nu donator, să fim parteneri, să colaborăm, să avem dialog. Sunt multe partide în România, eu nu am văzut să încerce un dialog cu un partid românesc din Serbia”, a mai punctat Prvulovici. Directorul agenției de știri Timoc Press a amintit faptul că dacă Serbia se va integra în Uniunea Europeană, atunci și Valea Timocului va fi parte a acestei structuri. ,,Nu intră Serbia în Europa și noi rămânem în Timoc, păi, intrăm și noi în Europa”, a concluzionat Prvulovici.
Prof. dr. Radu Baltasiu a anunțat că Institutul Cultural Român a susținut pentru prima dată în ultimii 70 de ani o cercetare interdisciplinară de 20 de zile în Timoc. ,,În esență, în Timoc s-a ajuns la rușinea de a te numi român. Acest aspect marchează o ruptură majoră care pune în pericol reproducerea etnică a comunității românești”, a precizat directorul general al Direcției Generale a Românilor de Pretutindeni din cadrul Institutului Cultural Român. În urma studiului de teren au fost identificate câteva urgențe: prima se referă la refacerea nivelului instituțional prin rețeaua de biserici. Profesorul Baltaasiu a remarcat că biserica sârbă practică o politică neobișnuit de șovină, ceea ce i-a alungat pe românii timoceni au din biserică, singurul cuvânt înțeles de ei din slavona veche în care se ține slujbele fiind ,,Satana”. O altă prioritate în Timoc ar fi stabilirea unei rețele de școli, principala problemă fiind inexistența unor elite școlite corespunzător. De asmenea, în plan cotidian s-a remarcat propagarea stereotipurilor despre biserica și populația românească, rușinea de a vorbi în limba română și de a chema preotul român acas. Potrivit raportului elaborat în urma cercetării de teren, în plan organizațional ar fi necesară demararea unui proces de formare a elitelor cu conștiință culturală.
Statul român este perceput ca factor slab în Timoc, deoarece nu concretizează acțiuni închegate. ,,Este ca și cum am lucra un pulover, ba o poală, ba o mânecă”, a spus Radu Baltasiu cu referire la inițiativele desfășurate de București fără strategie și fără constanță în zonă. Un exemplu de astfel de acțiune fără o monitorizare a investiției și fără obiectiv concret ar fi acordarea de burse în România tinerilor timoceni. Din 2000 de bursieri, în prezent sunt numai doi alături de comunitate. ,,Fără brâul identitar din jurul granițelor, România se va prăbuși”, a semnalat profesorul Baltasiu, care a venit și cu câteva recomandări în urma cercetării de teren: ar trebui realizate emisiuni în limba română pentru copii, ar fi necesară organizarea unor festivaluri în școli și cu implicarea elevilor, precum și promovarea activităților ansamblurilor folclorice, cărora să nu le fie pervertit folclorul.
InfoPrut amintește că dezbaterea a avut loc în prima zi a Universității de Vară de la Izvorul Mureşului pentru românii de pretutindeni, eveniment organizat de Centrul Cultural Toplița, în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni (Bucureşti) și Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, Institutul Cultural Român şi al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.
