Republica Moldova trece în acest moment printr-o perioadă care va marca următoarele decenii, decizii importante urmând a fi luate în ceea ce priveşte soarta sa. Din cauza separatismului tot mai pronunţat din regiunea transnistreană, stabilitatea în zonă este din ce în ce mai sensibilă, iar implicarea Tiraspolului în crize externe (conflictele din Ucraina) pot atrage, inevitabil, conflictele şi în zona românească, în statul de la est de Prut.
În data de 14, respectiv 15 august, conducerea autoproclamatei Republici Populare Donetsk a adoptat o nouă reformă, în vreme ce forţele ucrainene câştigă teren în lupta pentru regiune. Astfel, colonelul Igor Strelkov, un activist pro-rus de mare anvergură, a fost demis, iar în zonă au fost trimise trupe de securitate care se aflau în regiunea transnistreană. În momentul de faţă, respectivele trupe par a fi cel mai puternic element militar din regiunea Donetsk[1].
Interesantă este aici implicarea regiunii transnistrene alături de Federaţia Rusă, trimiterea unor contingente care să susţină separatiştii fiind o dovadă destul de vie pentru a înţelege că autorităţile de la Tiraspol se află sub influenţă directă a fostului gigant URSS.
Schimbările politice din Donetsk pe plan local de către forţele separatiste au o frecvenţă destul de ridicată, cu doar o săptămână în urmă ”prim-ministrul regiunii”, Alexander Boroday, fiind înlocuit de către un lider local, anume Vladimir Zakharchenko.Mai mult, rocada politică în zonă a avut loc imediat după vizita lui Boroday la Moscova, acesta fiind implicat şi în transferul de trupe paramilitare de pe teritoriul Republicii Moldova (mai exact din regiunea transnistreană) către Ucraina[2].
Implicarea unor contingente formate din cetăţeni ai Republicii Moldova (de precizat, din regiunea separatistă a sa) atrage statul de la Est de Prut într-un conflict într-o ţară vecină în care Chişinăul nu s-a implicat direct până în prezent, iar liderii politici ai acestui stat nici nu au manifestat vreun interes în vederea acestui lucru. Însă inevitabil, prin prisma acţiunilor de implicare a trupelor aflate pe teritoriul transnistrean afectează Republica Moldova pe de-a întregul.
Drept dovadă a acestui fapt stau şi declaraţii ale unor analişti ruşi pentru CNN, în care se precizează că „granița ruso-ucraineană este foarte mare; se întinde pe mii de kilometri. Și acolo sunt mulți oameni din Rusia care vor să lupte în Ucraina. Există o mulțime de oameni cu experiență ce luptă din Afganistan, din Cecenia, din Republica Moldova.”[3]Astfel, în mod indirect, reiese faptul că influenţele ruseşti sunt destul de bine implantate în Republica Moldova, deşi actuala conducere de la Chişinău caută să se debaraseze de Rusia şi să susţină cât mai mult suveranitatea şi independenţa statului.
General-locotenentul Vladimir Antiufeev, care a îndeplinit rolul de ,,ministru al securităţii de stat” în regiunea separatistă Transnistria, a venit în „Republica Populară Donetsk”[4] sub funcţia de viceprim-ministru în data de 10 iulie a anului curent, iar spre sfârşitul lunii a ocupat poziţia de „prim-ministru adjunct”, rolul său fiind acela de a supraveghea activitatea trupelor de securitate „silovye”, aduse din regiunea transnistreană. De asemenea, Antiufeev ocupă si rolul de ministru al apărării în „Republica Donetsk”, alături de Andrei Pinchuk (actualmente ministru al securităţii de stat) şi de Oleg Bereza (ministru de interne), toţi trei provenind din regiunea transnistreană[5]. Faptul în sine denotă încă o dată gradul ridicat de implicare a regiunii separatiste în chestiunea ucraineană. Iar Republica Moldova, ca atare, este prinsă la mijlocul acestor evenimente.
Alături de cei trei menţionaţi anterior mai sunt şi mulţi alţii, printre care Aleksandr Karaman, fostul vice-preşedinte al regiunii separatiste de dincolo de Nistru, care în prezent deţine rolul de „viceprim-ministru pentru probleme sociale al Republicii Populare Donetsk. Karaman serveşte pentru prima dată în afara ”patriei” sale, în momentul de faţă fiind subordonat direct lui Antyufeyev. Potrivit declaraţiilor lui Antyufeyev către presă, Karaman este un protejat al viceprim-ministrului rus Dmitri Rogozin, care supraveghează Tiraspolul în folosul guvernului de la Moscova[6].
Implicarea nativilor transnistreni în locul liderilor locali în regiunea Donetsk complică lucrurile. Potrivit lui Alexander Boroday, pentru a se ajunge la o conciliere a conflictului din zonă, situaţia trebuie preluată de către locuitorii din Donetsk. Însă având în vedere derularea evenimentelor din Ucraina din ultima perioadă, per ansamblu, ne vine greu să credem că grupul-ţintă la care face referite Boroday ca fiind potenţialul leadership al regiunii ar fi cetăţenii Donetskului. Mai mult, există suficiente motive pentru a crede că în realitate, atât Boroday, cât şi ceilalţi aflaţi în postura sa, militează pentru preluarea puterii de către activiştii terorişti pro-ruşi, indivizi care nicidecum nu fac parte din populaţia locală.
Din punct de vedere strategic pentru România, implicarea Republicii Moldova, fără voia sa, în conflictul din Ucraina poate genera modificări importante în ceea ce priveşte agenda externă a statului român. În primul rând, pentru că Republica Moldova este cel mai important vecin al României, teritoriu pierdut în trecut în urma unor calcule geopolitice ale marilor puteri. Şi nu în ultimul rând, pentru respectarea angajamentelor faţă de vecinii de la est de Prut şi a acordurilor bilaterale (printre care şi gazoductul Iaşi-Ungheni), acorduri care au drept scop atragerea Republicii Moldova cât mai aproape de Occident şi pentru a o scoate de sub umbrela rusească. În cazul în care Republica Moldova va fi prinsă în vâltoarea conflictelor din regiune, România va avea la rândul său de suferit deoarece se va trezi cu războiul aproape de casă. Însă rămâne de văzut cum se vor derula evenimentele.
[1] Socor, Vladimir, Strelkov/Girkin Demoted, TransnistrianSiloviki Strengthened in ‘Donetsk People’s Republic, The Jamestown Foundation, August 15, 2014 ;
[2]Ibidem;
[3]Declaraţiile analistului DmitryBabich pentru CNN în Pointless’ sanctions will have no effect in Ukraine, articol publicat în data de 30 iulie 2014, link: http://amanpour.blogs.cnn.com/2014/07/30/pointless-sanctions-will-have-no-effect-in-ukraine-says-russian-commentator/ accesat la data de 16 august 2014;
[4]Am folosit ghilimele deoarece Republica Populară Donetsk nu este recunoscută ca atare, este o formă de „stat în stat”, auto-proclamată de către activiştii proruşi şi de către oficialii de la Moscova;
[5]Socor, Vladimir, Strelkov/Girkin Demoted, TransnistrianSiloviki Strengthened in ‘Donetsk People’s Republic, The JamestownFoundation, August 15, 2014;
[6]Ibidem;
Autor: Radu Pătrașcu, pentru InfoPrut
