Voturile din Republica Moldova au o mare importanţă pentru alegerile prezidenţiale din România. Astfel, alegerea localităţilor în care se înfiinţează secţii de votare a declanşat controverse.
Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că în Republica Moldova numărul secţiilor de votare a crescut de la 13 la 21, „ţinându-se cont de tendinţa ascendentă a numărului de cetăţeni români cu drept de vot din statul vecin” şi „trebuie subliniat că s-a urmărit […] o mai bună repartizare teritorială”.
Senatorul Viorel Badea susţine că deşi numărul secţiilor de votare a crescut, acestea au fost înfiinţate „în localităţi unde există majoritari rusofoni, mulţi dintre ei neavând cetăţenie română”.
Ministerul a luat decizia pe baza recomandărilor Ambasadei de la Chişinău, iar „lista finală a secţiilor de votare a fost omologată pe baza experienței anterioare în organizarea alegerilor prezidenţiale în străinătate, luând ca referinţă scrutinul din anul 2009”, potrivit comunicatului de presă al MAE.
„Pentru stabilirea secţiilor de votare s-a avut în vedere, în primul rând, respectarea principiului acoperirii cât mai largi a zonelor în care trăiesc cetăţeni români în diferitele state, asigurarea reprezentativităţii, proporţionalităţii, corectitudinii şi neutralităţii în organizarea secţiilor de votare. De asemenea, au fost avute în vedere propunerile misiunilor diplomatice ale României din străinătate, precum și posibilităţile concrete de organizare pe plan local”, potrivit răspunsului transmis de Direcţia purtător de cuvânt şi comunicare din cadrul MAE redacţiei InfoPrut.
„Domnul senator Badea deplânge faptul că în Republica Moldova unele secții de votare sunt în localități cu populație majoritar rusofonă. De unde deține domnul senator aceste informații? Argumentele sale seamănă foarte mult cu cele vehiculate la Tiraspol”, spune secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Radu Podgorean.
Badea spune că informaţiile pe această temă sunt din teren. „Sunt parlamentar la al doilea mandat şi cunosc datele din teren. De 15 ani mă ocup de acest subiect”, a declarat Viorel Badea pentru InfoPrut. De asemenea, senatorul Badea susţine că „în Chişinău ar fi trebuit înfiinţate cel puţin şapte secţii de votare” pentru a da posibilitatea cetăţenilor să voteze fără a sta la cozi interminabile, din moment ce „60% din cetăţenii români sunt în capitală”.
Pe de altă parte, Podgorean crede că argumentul numărului de posibili votanţi dintr-o localitate este folosit „în mod eronat şi exclusiv” pentru că acest număr „a fluctuat foarte mult de la un scrutin la altul”. „Este adevărat că în unele cazuri, atunci când două secții de votare propuse se aflau la mai puțin de 5 kilometri una de alta (favorizând și un posibil turism electoral), s-a preferat organizarea uneia singure în zona respectivă, astfel încât cealaltă să poată fi organizată într-o altă zonă, unde distanțele de sute de kilometri i-ar fi împiedicat altminteri pe români să își exercite dreptul de vot”, spune Radu Podgorean.
Informaţii clare în legătură cu numărul cetăţenilor români din Republica Moldova nu sunt deţinute de nicio instituţie din România. Informaţiile oficiale referitoare la numărul de cetăţeni români aflaţi în Republica Moldova sunt de la referendumul din 2004, din care reiese că sunt 73.276 de români declaraţi.
