În Ucraina sunt peste jumătate de milion de români, mobilizați într-un conflict declanșat pentru că Rusia susține că protejează drepturile etnicilor ruși.
Politicienii de la București nu fac mare lucru pentru a asigura respectarea drepturilor acestora pentru că cei mai mulți nu au cetățenie română, deci nu pot vota, spune deputatul Bogdan Diaconu.
Este adevărat că statul român oferă posibilitatea românilor din jurul granițelor să redobândească cetățenia română, însă românii din Ucraina intră în ilegalitate dacă au dublă-cetățenie. Statul ucrainean consideră dubla-cetățenie un fel de act de trădare națională și poate pedepsi cu amenzi foarte mari ori cu închisoare.
Relația România – Ucraina
Situația arhi-cunoscută din Ucraina și sprijinul acordat de România statului ucrainean nu a schimbat cu nimic situația comunităților istorice de români, dimpotrivă, lucrurile s-au înrăutățit cumva.
În 2012 a apărut o lege în Ucraina care declara limba română – limbă regională în zonele cu mai mulți etnici români. Prima grijă a noului Parlament după EuroMaidan a fost abrogarea acestei legi.
Singurul lucru bun care s-a întâmplat după EuroMaidan este referitor la propaganda din presa ucraineană. România nu mai are statutul de stat agresor, cum este văzută Rusia după anexarea Crimeei. România este văzută ca un stat care susține parcursul european al Ucrainei și care a condamnat Rusia pentru agresiune. Problema este că mentalitatea consumatorilor de media nu poate fi schimbată de pe o zi pe alta.
Ucrainienii încă mai percep românii ca pe niște dușmani, care vor reîntregirea teritoriului și vor destabilizarea Ucrainei. Orice manifestare de românism este etichetată drept separatistă.
„Predispozițiile pro-române” sunt acuzații serioase în Ucraina și un real motiv de îngrijorare pentru autorități. Atât de îngrijorător încât casa etnicului român Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei Naţional-Culturale „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa, a fost percheziționată în decembrie, fără nicio motivație oficială, de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU).
Relația românilor din Ucraina cu România
Astăzi, doi români, cetățeni ucraineni, din regiunea Odesa, respectiv regiunea Cernăuți, au venit în Parlamentul de la București să ne povestească despre problemele comunităților de români. Situația lor este atât de puțin mediatizată încât prima întrebare a unei jurnaliste a fost „de ce ne aflăm aici?”
Vasile Tărâțanu, care locuiește în Cernăuți, și-a început discursul subliniind – „noi nu suntem niște milogi și stăm cu mâna întinsă”. Românii din Ucraina vor să le fie respectate drepturile, vor implicare din partea politicienilor de la București, vor sprijin politic.
Vasile Tărâțanu a absolvit cursurile Facultății de Litere de la Universitatea din Cernăuți. Lucrează ca redactor la ziarul Zorile Bucovinei (1969-1981), apoi la Postul de Radio Kiev (1981–1991). În 1989, alături de alți scriitori români din Cernăuți a fondat Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu“. Din anul 2000 este președinte al „Fundației culturale „Casa Limbii Române” din Cernăuți. Este redactor-șef (sau director-fondator și editor) al gazetelor românești din Ucraina – Cernăuți: Plai românesc (1990–1994), Arcașul”, „Curierul de Cernăuți”, „Junimea”, potrivit Wikipedia.
„Românii din afara granițelor sunt deznaționalizați, problemele lor nu s-au rezolvat de-a lungul anilor, iar vin este a politicienilor din România”, spune Tărâțanu, care a precizat ulterior că situația etnicilor maghiari din Ucraina, deși sunt mult mai puțini, este total diferită; statul maghiar oferă sprijin consistent pentru educație în limba maternă, biserici, presă în limba maghiară.
Pentru românii din sudul Basarabiei, de unde a venit azi în Parlament Anatol Popescu, situația este mai tristă. „Prima dată am venit la București după anexarea Crimeei. Conflictul din Ucraina s-a agravat, Donbasul va fi o nouă Transnistrie”, spune Popescu.
Persoanele delegate de la București să se ocupe de situația românilor din Ucraina nu sunt cele mai bine intenționate, atât la consulatele din Ucraina, cât și la București, spun românii din Ucraina.
„Statul ucrainean ne-a tratat ca și comunitate autohtonă începând cu 1990. În 5 școli din 18 se predă în limba moldovenească”, spune Anatol Popescu. Mai mult, în 10 februarie a avut loc un atentat cu bombă, iar unele sedii ale asociațiilor au fost ocupate de armata ucraineană din Donbas.
Situația din Ucraina
Din perspectiva românilor din Ucraina, țara se află într-un haos instituțional din ce în ce mai mare, iar pentru autorități drepturile minorităților nu reprezintă o prioritate.
Mai mult, se vorbește, fără vreo dovadă, însă, de mobilizări selective pe criterii etnice, pentru o epurare a minorităților, care constituie o amenințare permanentă prin tendințele separatiste, consideră statul ucrainean.
„La aceste valuri de nemulțumiri în masă, ce s-a întâmplat în ultima perioadă (protestele față de mobilizări de la Cernăuți – n.r.), au participat mai mulți etnici bulgari, romani, găgăuzi – au fost blocate străzile în Cernăuți de populație, nu neapărat de români, ci și de ucraineni”, spune Anatol Popescu.
Dar minoritățile din Ucraina nu își fac mari speranțe în privința drepturilor, indiferent de felul în care se încheie conflictul din Ucraina.
„Venim dintr-o zonă unde are loc haos, autoritățile din Ucraina nu văd prioritare problemele minorităților în timp de război. Problemele noastre nu s-au rezolvat timp de peste 20 de ani, de când Ucraina e independentă”, spune Vasile Tărâțanu.
Nici românii din România nu sunt văzuți mai bine în Ucraina. Pe parcursul anilor, mai mulți jurnaliști români care au vrut să meargă in regiune, au primit interdicție de intrare în Ucraina. Chiar și acum se mai dau interdicții.
Redactorul-șef de la InfoPrut, Iulia Modiga, are înterdicție de intrare în Ucraina.
Interdicțiile se împart jurnaliștilor români în funcție de ce scriu despre Ucraina, inclusiv despre drepturile românilor din Ucraina. Singura modalitate prin care poți afla dacă ești pe lista neagră este încercâd să treci vama în Ucraina.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a recomandat pentru rezolvarea situației, pe vreme când era condus de Titus Corlățean, o scrisoare deschisă către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), semnată de cei cu interdicții. APCE urma să tragă de urechi Ucraina și să o condiționeze în apropierea de Uniunea Europeană.
Deputatul Bogdan Diaconu a anunțat că va adresa o interpelare Ministerului Afacerilor Externe pe tema interdicțiilor, glumind că astfel va încerca să afle dacă nu cumva are înterdicție în Ucraina.
Aflați într-o țară care îi urăște pentru că amintesc de fragilitatea statului ucrainean, ignorați de politicienii de la București, românii din Ucraina se întreabă „Te mai poți ridica să aperi o țară?”
