Sistemul politic de la Chișinău arată din ce în ce mai disfuncțional, iar marele câștigător al acestui lucru ar putea fi Rusia, scrie Europa Liberă.
La mai bine de două luni de la alegerile legislative, care au oferit o victorie mică partidelor pro-europene, Republica Moldova are guvern.
Dar instalarea unui guvern minoritar – chiar a unuia aparent decis să continue politicile pro-europene ale guvernului anterior – reprezintă o victorie ambiguă, în cel mai bun caz. Dependent pentru suportul nestatorinicului Partid comunist, noul guvern ar putea cădea oricând – lucru care ar însemna noi alegeri parlamentare și erodarea în continuare a încrederii publice în democrație.
Acest lucru ar însemna vești bune pentru Moscova, care încearcă în mod activ să îndepărteze Republica Moldova de integrarea europeană și să o atragă în Uniunea Vamală.
„Ce am văzut în ultimii ani este un proces similar cu ce s-a întâmplat în Rusia sub Elțîn”, spune Vladimir Socor de la Fundația Jamestown. „Faptul că sistemul său a fost prezentat publicului drept democrație, a discreditat conceptul de democrație în ochii electoratului rus.”
Socor a amintit că situația din Parlament „necesită combinații noi în fiecare zi” pentru a menține „majorități ad-hoc, care se pot schimba rapid și fără avertisment.”
În 18 februarie, omul de afaceri de 38 de ani Chiril Gaburici, fără experiență politică, a fost validat în fruntea unui guvern minoritar. Parlamentarii PLDM și PDM au avut nevoie de voturile deputaților comuniști pentru majoritate parlamentară.
A fost o soluție de avarie, după eșecul celor trei partide pro-europene de a ajunge la o înțelegere pentru a susține guvernul în Parlament. În final, Partidul Liberal nu a votat pentru Guvernul Gaburici.
Nu este cunoscut cum de aproape anonimul Gaburici a apărut în scenă, dar liderul comunist Vladimir Voronin a spus public la sfârșitul lunii ianuarie că noul premier ar trebui să fie din mediul de afaceri pentru „a servi intereselor statului și a nu fi îngenunchiat de partidele politice”. Unii observatori susțin că un amestec mai mare al politicului și al mediului de afaceri este ultimul lucru de care are nevoie coruptul sistem politic din Republica Moldova.
Fostul premier, Iurie Leancă – cel mai popular politician din Republica Moldova, al cărui program de guvernare i-a nemulțumit pe comuniști – a spus că îl cunoaște și îl respectă pe Gaburici, dar că refuză să voteze pentru un guvern minoritar, spunând că o alianță între partide liberale și comuniști nu poate să funcționeze.
„Sunt convins că un guvern minoritar nu poate să funcționeze pentru că va fi în întregime dependent de poziția lui Voronin”, a spus Leancă pentru Europea Liberă. „Vor putea face doar ce aprobă Voronin.”
Necesitatea de a cere suportul lui Voronin înseamnă că noul guvern va trebui să abordeze un ritm mai lejer în privința vectorului european, din moment ce electoratul lui Voronin este în mare parte pro-rus și acesta nu își permite să mai piardă votanți în favoarea rivalului Partid Socialist, susținător înverșunat al Moscovei.
”În actuala situație, probleme vor apărea când Parlamentul va fi pus în fața unor factori cheie, cum sunt reformele”, spune Anatol Tiranu, directorul Politicon de la Chișinău.
În plus, Leancă „avea relații și se bucura de credibilitate în relația cu partenerii europeni”, spune Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piață de la Chișinău. „Comparativ cu Guvernul Leancă, Guvernul Gaburici este un pas înapoi.”
Eșecul partidelor pro-europene, care au controlat guvernul începând cu 2009, de a afișa un front comun în susținerea pentru integrarea europeană, deschide calea partidelor pro-ruse.
Partidul Socialst, oficial pro-rus, este cel mai mare partid din Parlament, cu 25 de mandate. Partidul pro-rus Patria, care a fost scos în afara cursei electorale din noiembrie, continuă să fie o forță politică și speră să câștige teren la alegerile locale care se apropie.
Analistul Vladimir Socor vede „două pericole masive” pentru Republica Moldova. „O victorie și mai pregnantă a socialiștilor în alegerile locale din iulie, deși există o propunere de a fi amânate până în septembrie”, spune Socor. „Mă tem, de asemenea, de o înviere a partidului Patria, condus de omul de afaceri Renato Usatîi. Acesta este un proiect extern, un proiect rus care se desfășoară împotriva interesului național și a securității Republicii Moldova.”
„Al doilea mare pericol îl reprezintă alegerile parlamentare anticipate”, adaugă Soroc.
Analistul politic de la Berlin, Anneli Ute Gabanyi, spune că după mai bine de două luni de negocieri pline de vânătăi pentru noul Guvern, „imaginea politicienilor din Republica Moldova este deplorabilă.”
Chiar dacă guvernul minoritar poate să supraviețuiască anul acesta și să treacă de alegerile locale, Parlamentul trebuie să aleagă un nou președinte în 2016, pentru care sunt necesare 61 din cele 101 voturi din Parlament, o problemă întinsă pe mai mulți ani în legislatura divizată a Republicii Moldova. Eșecul în alegerea unui nou președinte înseamnă tot alegeri anticipate.
Socor spune că problemele Republicii Moldova nu sunt doar pentru că există un electorat divizat, dar și din cauza colapsului sistemului instituțional. În Republica Moldova au avut loc patru alegeri parlamentare din aprilie 2009. „Sistemul în sine nu funcționează”, spune Soroc. „Tentativele de a descrie acest sistem ca democratic și pro-european discreditează termenii ‘democratic’ și ‘european’ în ochii multor cetățeni ai Republicii Moldova.”
