Vasile Tărâțeanu a vorbit, într-un interviu pentru InfoPrut, despre situația comunităților de români din Ucraina. În prima parte a interviului, Tărâțeanu explică relația românilor din Ucraina cu autoritățile locale și diferența de abordare a problemei minorităților de România și Ungaria.
Vasile Tărâțeanu a absolvit cursurile Facultății de Litere de la Universitatea din Cernăuți. Lucrează ca redactor la ziarul Zorile Bucovinei (1969-1981), apoi la Postul de Radio Kiev (1981–1991). În 1989, alături de alți scriitori români din Cernăuți a fondat Societatea pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu“. Din anul 2000 este președinte al „Fundației culturale „Casa Limbii Române” din Cernăuți. Este redactor-șef (sau director-fondator și editor) al gazetelor românești din Ucraina – Cernăuți: Plai românesc (1990–1994), Arcașul”, „Curierul de Cernăuți”, „Junimea”.
InfoPrut: Cum e relația comunității de români cu autoritățile ucrainene?
Vasile Tărâțeanu: Noi suntem conștienți de faptul că suntem cetățeni ucraineni și suntem cetățeni loiali ai statului ucrainean. Nimeni dintre românii de acolo nu promovează o politică anti-ucraineană, împotriva statului sau de vrajbă interetnică. Îndeplinim datoria față de statul ucrainean, suntem plătitori de impozite, cei care se eschivează sunt trași la răspundere, nu încălcăm regulile conviețuirii sociale, suntem împotriva războilui.
Noi condamnăm războiul pentru că, fiind mobilizați, pierdem. Oricum numărul nostru scade de la o zi la alta în urma proceselor de deznaționalizare, nu am dori să mai scădem și în urma conflicetelor militare, oamenii noștri să-și piardă viața.
Relațiile cu autoritățile sunt, într-o anumită măsură, civilizate, normale, dar nu este un dialog eficient pentru că ei nu sunt dispuși să soluționeze toate problemele cu care ne confruntăm noi, ca minoritate – problemele care țin de păstrarea identității naționale, de păstrarea limbii române, de studiere a istoriei.
InfoPrut: Care este problema cu limba moldovenească în Ucraina?
Vasile Tărâțeanu: Problema asta cu limba moldovenească, într-un fel, a fost soluționată prin acea decizie a Curții Constutiționale prin care limba de stat în Republica Moldova este limba română și că limba moldovenească nu este altceva decât limba română. Ucrainenii au fost lipsiți de acest suport de dezbinare, deși e tot folosesc „limba moldovenească”.
Dacă sunt considerați românii și moldovenii una, suntem a doua minoritate din Ucraina, după ruși. Dacă suntem divizați în români și moldoveni, suntem două minorități pe locurile 5 și 8.
Mulți dintre ai noștri au fost induși în eroare și s-au declarat la recensământ ucraineni pentru că s-a făcut o confuzie între etnie și naționalitate. Politicienilor ucraineni le convine să fie promovată această idee. Nu știm ce se va întâmpla la următorul recensământ, care trebuia să aibă loc acum doi ani. Nu știm dacă se vor declara tot jumătate de milion că sunt români. Eu cred că numărul nostru va scădea, dacă autoritățile vor duce aceeași politică de condamnare a celor care sunt de altă naționalitate, că ar fi dușmani ai statului ucrainean și că ar promova politica statelor lor naționale.
InfoPrut: Ce poziție are Ucraina față de dubla cetățenie?
Vasile Tărâțeanu: Statul ucrainean nu recunoaște dubla cetățenie. Cei cu dublă cetățeniei sunt cetățeni ai Ucrainei care au încălcat legislația și pot fi trași la răspundere. Sunt unii care susțin ca cei care și-au luat cetățenia altui stat să fie băgați la pușcărie sau supuși unor amenzi enorme pe motiv că încalcă Constituția.
Așa sunt împiedicați românii din Ucraina să-și redobândească cetățenia, să se folosească de dreptul lor pe care îl acordă statul român. Românii din jurul granițelor nu vor să-și ia cetățenia ca niște străini, ci vor să-și redobândească dreptul lor de a fi români în baza faptului că părinții lor au fost români. Nimeni nu a depus vreo cerere către conducerea României, în perioada de după război prin care să renunțe la cetățenia română și nimeni dintre noi nu a depus cerere la Kiev să renunțăm la cetățenia ucraineană. Noi am fost lipsiți de un drept, nu a renunțat nimeni la ea.
Ucraina ar trebui să adopte o legislație similară cu cea din România, ca ucrainienii care au fugit de urgia rusă din Bucovina și din alte zone în România, să-și redobândească cetățenia statului ucrainea. Eu nu știu dacă au avut vreodată cetățenia ucraineană, pentru că acolo unde locuiesc ei nu a fost Ucraina niciodată. Etnicii ucraineni din România pot fi puși pe picior de egalitate cu etnicii români din Ucraina. Ar trebui să adopte și ei acest principiu european al dublei cetățenii. Republica Moldova a adoptat legislația cu dubla cetățenie; România, Polonia, Ungaria au adoptat legislația.
InfoPrut: Care este situația minorității maghiare în Ucraina?
Vasile Tărâțeanu: Majoritatea maghiarilor din Transcarpatia și-au luat cetățenia, sunt mai iuți decât românii. Abia acum, când miroase a praf de pușcă s-au mai trezit puțin și au început să-și redobândească cetățenia, chiar dacă această cetățenie nu-i poate salva, că ei rămân și cetățeni ai Ucrainei. Sunt trași la răspundere de două legislații.
Statul ungar este mai ferm în apărarea drepturilor maghiarilor de oriunde ar fi. Au facultăți în limba maghiară, au un institut cultural în Ucraina, primarii din localitățile cu populație majoritar maghiară s-au organizat într-o asociație a primarilor.
Eu am în zona cu etnici maghiari preponderent și am scris un articol mai mare în ziarul Arcașul, pe care îl editez din ce în ce mai rar, din lipsa mijloacelor financiare. Am fost în Transcarpatia și am scris un despre minoritatea maghiară. Am spus „bravo lor, rușine nouă”. Noi suntem lipsiți de curajul necesar și de susținere fermă și consecventă. De multe ori declarațiile sunt numai de formă de sprijinire a noastră.
(II) Vasile Tărâțeanu despre mass-media de limbă română din Ucraina
