Directorul Electrica, Ion Roşca, susţine că, deşi rentabilitate unei afaceri în domeniul energetic din Republica Moldova este indiscutabilă, în acest moment scenariul unei instetiţii peste Prut nu poate fi luat încă în calcul, deoarece “riscurile pe zona politică afectează”.
Grupul Electrica este cea mai mare companie de distribuţie şi furnizare a energiei electrice din România.
Recent, Electrica şi transportatorul de petrol Conpet şi-au anunţat interesul privind achiziţia unor active în Republica Moldova.
„Este o zonă atractivă pentru toate companiile românești, însă este condiționată și de traseul ei politic, și economic care sperăm să fie proeuropean. Zona de distribuţie a fost analizată de noi. Luăm în considerare această posibilitate de a pătrunde în sectorul de distribuţie din Republica Moldova, dar nu avem încă nimic concret, pentru că riscurile pe zona politică afectează şi cele de pe zona de reglementare sunt ridicate. Rata de rentabilitate acolo este de 12,5%, ceea ce ar putea fi un semn atractiv. Au existat discuții și pentru achiziția unor active din România pe care <<Enel>> intentionează să le vândă, însă decizia lor a fost să înghețe acest demers”, a declarat Ioan Roşca, citat de Ziarul Financiar.
Electrica avea în plan distribuţia de energie din sudul ţării, cea mai dezvoltată zonă, care include şi Chişinăul. Conpet este interesată de terminalul petrolier din portul Giurgiuleşti pe Dunăre, prin care se rulează anual peste 120.000 de tone de carburant. Ambele companii și-au angajat consultanți pentru negocierile de peste Prut, potrivit unor surse din piață, citate de Ziarul Financiar.
Soluţia Cernavodă
O altă sursă de întărire a siguranţei energetice a Republicii Moldova ar putea veni şi de la Cernavodă. În decembrie 2014, ministrul român delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, afirma, într-un interviu pentru România Liberă, că își dorea ca o societate din Republica Moldova să intre în acționariatul reactoarelor nucleare 3 și 4 de la Cernavodă. “Mi-aș dori ca o societate din Republica Moldova să intre în acționariat chiar și cu un pachet simbolic. De ce? Fiindcă un studiu al Transelectrica arată că doar cu o investiție în Republica Moldova putem exporta peste Prut 600 de MWh. În ceea ce privește acționarul majoritar, este bine să găsim o soluție din care toată lumea să câștige. Noi am investit deja la Cernavodă 1 miliard de dolari și trebuie să se țină cont de acest lucru”, spunea ministrul la acea dată.
De altfel, încă din februarie 2014, preşedintele de atunci al României, Traian Băsescu discutase la Bruxelles despre interconectarea pe aspecte de gaze naturale, energie electrică şi infrastructură de transport între Republica Moldova şi România. “În ceea ce priveşte Republica Moldova, în discuţie am susţinut nevoia ca, din partea Uniunii Europene, să găsim soluţii, alături de soluţiile financiare pe care le-a pus la dispoziţie România, pentru accelerarea procesului de interconectare; şi, din acest punct de vedere, interconecatarea pe gaze, energie electrică şi infrastructură rutieră şi feroviară este esenţială. Aş putea spune un proiect pe care l-am susţinut foarte mult, este vorba de staţia back-to-back de la Isaccea, care, cu 70 de milioane de euro – şi domnul preşedinte mi-a confirmat că putem utiliza fonduri de coeziune alocate României – am putea s-o dăm în funcţiune, furnizând Republicii Moldova 400 de kilovolţi, alături de linia de 100 de kilovolţi, pe care România a pus-o sub tensiune deja din luna noiembrie 2013. Esenţa relaţiei cu Moldova este interconectarea la sistemele energetice şi de infrastructuri rutieră şi feroviară ale României şi, implicit, ale Europei”, declara Băsescu, într-o vizită de lucru la Comisia Europeană.
Distribuitorul de energie Electrica a fost listat anul trecut atât la Bursa de Valori Bucuresti, cât și la cea de la Londra. În 2014, Electrica SA a înregistrat un profit net de peste 280 de milioane de lei, în creștere de peste șase ori față de anul 2013, conform rezultatelor financiare preliminare individuale.
Dependenţa lăsată moştenire de colapsul URSS
Urmările prăbuşirii URSS-ului se resimt şi astăzi nu doar în viziunea geopolitică neo-ţaristă a lui Vladimir Putin, ci şi în moştenirea infrastructurală. Acesta este şi cazul Republicii Moldova în relaţiile economice cu Ucraina.
Ambele state au rămas agăţate în cârligul unei dependenţe energetice căreia intruziunea militară a Rusiei pe teritoriul ucrainean i-a complicat dezastruos evidenţele. Pe 19 ianuarie, Ucraina şi-a suspendat livrările de energie electrică către Republica Moldova şi Belarus din cauza deficitului energetic intern. De altfel, din acelaşi motiv, exporturile de energie electrică fuseseră reduse încă din septembrie 2014, cu 50%, chiar dacă, potrivit fostului ministru ucrainean al Energiei, Iuri Prodan, acest fapt avea să ricoşeze semnificativ şi în sistemul electric al Odesei, Republica Moldova şi Odesa fiind interconectate energetic.
Stabilimentul energetic al Ucrainei este o moştenire din timpuri sovietice, iar nodurile de interconectare leagă într-o dependenţă comună Ucraina, Belarusul şi Republica Moldova de Rusia. Ucraina îşi produce fondul de energie electrică în centrale electrice pe bază de gaz şi cărbune (50%) şi în centrale nucleare (47%). În ceea ce priveşte producţia bazată pe energie nucleară, Ucraina este captivă printr-un cordon ombilical vital de Rusia, deoarece importă pe linie rusească aproximativ două treimi din consumul de uraniu.
„Trecerea de la dependenţa de gaz la cea de energie electrică faţă de Rusia este, prin urmare, un risc real. Eficienţa energetică este esenţială în reducerea acestei ameninţări a securităţii”, notează Quentin Boulanger, specialist în politici energetice, într-o analiză recentă din Kyiv Post.
„Echilibrul reţelei de energie electrică a Ucrainei se bazează astfel pe importuri şi exporturi din şi spre Rusia şi ar putea deveni rapid o problemă de securitate. În septembrie 2014, Rusia ameninţa cu stoparea exporturilor de electricitate către Ucraina, o măsură de represalii ca urmare a furnizării reduse (operată de autorităţile de la Kiev – n.r.) către Crimeea. Acest a fost primul semnal că electricitatea poate fi folosită, la fel ca şi gazele naturale, pe post de pârghie politică”, mai explică Boulanger în Kyiv Post.
Pe 6 ianuarie, stocurile de cărbune din centralele electrice şi din cele termale indicau în Ucraina, combinate, peste un milion de tone, raportate la un consum zilnic de 80.000 de tone şi o livrare de 70.000 de tone, potrivit datelor oficiale. Însă stocurile erau ameninţate de o bombă cu ceas: Donbas-ul, unde se află majoritatea minelor de cărbune, extracţia minereurilor fiind grav afectată de luptele împotriva separatiştilor pro-ruşi.
Cheia care ar putea deschide lacătele dependenţei? Diversificarea reţelei de energie electrică. Aici intră în joc Europa, care, deocamdată, nu asigură Ucrainei decât restul de 3% din consumul de energie, o capacitate limitată de 650MW, un microscopic „colac de salvare” doar în caz de maximă necesitate.
Până când se va materializa distribuţia din România ca alternativă energetică primordială a Republicii Moldova, “mingea electrică” este, deocamdată, în curtea regiunii transnistrene şi deschide un spaţiu de manevră şantajului economic pe care autorităţile de la Tiraspol l-ar putea exercita asupra autorităţilor de la Chişinău. Ceea ce, de altfel, regimul separatist al lui Evgheni Şevciuk a şi încercat în luna decembrie a anului trecut.
Autoritățile regiunii transnistrene anunțau că introducerea unei noi proceduri pentru furnizarea de energie electrică în regiunile din dreapta Nistrului, prin intermediul mecanismului de plăți în avans. ,,Din octombrie până în luna decembrie a acestui an, regiunea transnistreană a respectat acordurile de furnizare a energiei electrice în Republica Moldova. În decembrie, la solicitarea părții moldovenești, Transnistria a crescut volumul de energie electrică. Cu toate acestea, în aceeași perioadă,Republica Moldova a încetat să convertească leii în valută forte”, se arăta într-o declarație emisă de așa-zisul serviciu de stat pentru energie din regiunea separatistă, citată de Novostipmr.
Regiunea transnistreană asigură 50% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova, prin intermediul centralei Cuciurgan, aflată sub controlul separatiștilor.
Însă, dacă ne reamintim declaraţia din noiembrie anul trecut al ministrului de atunci al Economiei din Republica Moldova, Andrian Candu, putem spune că tot Rusia ar putea deveni marele câştigător. Candu declara că Republica Moldova le-ar putea oferi investitorilor ruşi spre privatizare două companii de stat care administrează rețele teritoriale de distribuție a energiei electrice: este vorba despre RED Nord și RED Nord-Vest.
Având peste 200.000 de abonaţi, RED Nord furnizează energie electrică consumatorilor din zona de nord a Republicii Moldova, în raioanele Ungheni, Glodeni, Rîaşcani, Sângerei, Floreşti, Rezina și Şoldăneşti, iar RED Nord-Vest furnizează energie electrică în aceeași zonă, cu abonați în raioanele Briceni, Edineţ, Ocniţa, Donduşeni, Drochia şi Soroca.
„Moldova poate oferi investitorilor ruși înspre privatizare mai multe întreprinderi de stat. De exemplu, operatorii de rețele teritoriale de distribuție de energie electrică RED Nord și RED Nord-Vest. Sectorul energetic moldovenesc este foarte atractiv. Ca dovadă, faptul că rețelele de distribuție din sudul și centrul țării au fost achiziționate de compania spaniolă Gaz Natural Union Fenosa”, declara Candu într-un interviu acordat agenției ruse de presă Ria Novosti.
