Republica Moldova, statul cel mai avansat pe calea reformelor în cadrul Parteneriatului Estic propus de UE celor foste șase republici sovietice, a făcut un pas înapoi în procesul de integrare europeană și revine la apropierea de Rusia, după ce coaliția minoritară de dreapta din Parlament l-a numit la conducerea Guvernului pe controversatul om de afaceri Chiril Gaburici, cu susținerea Partidului Comuniștilor, comentează Le Monde.
“Această alianță între o parte a dreptei și comuniști transmite un semnal prost Europei”, afirmă Dan Dungaciu, preşedintele Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI). “Propunerea unui Guvern minoritar într-o țară care se află în apropierea Ucrainei, confruntată cu o criză, reprezintă un gest iresponsabil”, adaugă el.
Pentru a se ajunge la această soluție de compromis, a fost nevoie de două luni și jumătate de negocieri și certuri în culise, notează publicația franceză. La alegerile legislative din 30 noiembrie anul trecut, victoria a fost obținută de cele trei partide proeuropene: Partidul Liberal Democrat (PLDM), Partidul Democrat (PD) și Partidul Liberal (PL), cel mai fervent susținător al continuării reformelor în vederea procesului de integrare europeană. Cele trei formațiuni au în Parlament 54 de deputați, majoritate suficientă pentru alegerea unui Guvern proeuropean, în condițiile în care 47 de deputați aparțin comuniștilor și socialiștilor proruși.
Cu toate acestea, PLDM și PD nu au apreciat presiunile Comisiei Europene, principalul finanțator al Republicii Moldova, în vederea reformelor în justiție. În consecință, cele două partide au preferat să facă apel la susținerea comuniștilor pentru a obține aprobarea Guvernului condus de Chiril Gaburici. Licențiat în economie, Gaburici a fost numit în 2008 la conducerea companiei de telefonie mobilă Moldcell, locuiește într-o vilă luxoasă de la marginea capitalei Chișinău, și este pasionat de mașinile de curse. “Ne aflăm în fața unei perioade foarte complicată”, le-a transmis el, miniștrilor, la prima ședință de guvern, desfășurată săptămâna trecută. “Situaţia geopolitică externă şi internă ne va obliga să depunem eforturi”, a adăugat Gaburici.
Vladimir Putin, câştigător
De altfel, noul Guvern al Republicii Moldova are o serie de situaţii urgente la care trebuie să găsească o soluţie. În politica externă, va trebui să găsească echilibrul potrivit în vecinătatea unei Ucraine destabilizate şi să asigure UE de bunele sale intenţii, misiune care nu se anunţă uşoară. În plan intern, Guvernul condus de Chiril Gaburici se confruntă deja cu o cădere drastică a indicatorilor economici, care a provocat în ultimele săptămâni prăbuşirea monedei naţionale, leu, în faţa euro. Cuprinşi de panică, cetăţenii Republicii Moldova au luat cu asalt casele de schimb valutar, pentru a-şi pune la adăpost economiile. “În ultimii zece ani, am pus deoparte 40.000 de lei şi am făcut multe sacrificii pentru a face aceste economii”, spune inginerul Anatol Buga, din Chişinău, pentru Le Monde. “În decembrie 2014, aveam o sumă echivalentă cu 2.200 de euro. Astăzi, economiile mele nu valorează mai mult de 1.900 de euro. Am pierdut 300 de euro în două luni, din cauza ratei de schimb”, adaugă el. Pierderea este importantă, într-o ţară în care salariul mediu este de 200 de euro pe lună.
În acest context, cetăţenii Republicii Moldova se tem că această criză economică riscă să anuleze avantajele de care au beneficiat de la apropierea de Uniunea Europeană. În aprilie 2014, cetăţenii din Republica Moldova au primit dreptul de a circula fără vize în spaţiul Schengen. Două luni mai târziu, Republica Moldova semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Odată cu numirea Guvernului condus de Chiril Gaburici, procesul de apropiere de UE a suferit o lovitură. Soarta Guvernului minoritar depinde de susţinerea comuniştilor, a căror prioritate este să încetinească drumul Republicii Moldova spre UE. Marele câştigător al impasului de pe scena politică de la Chişinău este Rusia condusă de Vladimir Putin, care a reuşit, astfel, să menţină Republica Moldova în sfera sa de influenţă şi, implicit, să-şi menţină poziţiile la frontiera de est a Uniunii Europene.
