Basarabia istorică revine din nou în atenţia analiştilor, pe fondul încălcărilor repetate ale acordului Minsk II de către rebelii separatişti proruşi din estul Ucrainei.
În urmă cu un an, presa din Ucraina discuta despre intenţia Rusiei de a ocupa o parte a regiunii Odesa, Găgăuzia şi regiunile de sud din Republica Moldova şi controlarea lor sub genericul unei aşa-zise „Republicii Populare Basarabia”.
“De la începutul anului 2014, în Ucraina, Republica Moldova și Rusia apare constant informația cu privire la posibilitatea creării în regiunea Odesa a așa-numitei <<republici populare basarabia>> (în unele variante republica <<Bugeac>>)”, nota Unian.net, precizând că cel mai nefast scenariu pentru Ucraina ar fi crearea “Republicii Populare Basarabia” cu raioanele aflate la sud de Odesa, inclusiv Cetatea Albă, Sărata, Tarutino, Arciz, Tatarbunar, Bolgrad, Chilia, Ismail, Reni. Pentru realizarea acestui scenariu, preciza agenţia ucraineană de presă, va fi necesară destabilizarea situației în unele zone ale Republicii Moldova, precum Găgăuzia, Basarabeasca, Taraclia, dar și în regiunea transnistreană. „Inițial, accentul poate fi pus pe crearea unei Găgăuzii independente, care poate pretinde asupra teritoriilor din Republica Moldova și Ucraina. Găgăuzia astăzi este principalul centru de activitate a Kremlinului în regiune”, preciza sursa citată.
În cazul destabilizării situației regionale și a creării unei asemenea republici, Rusia va obține un nou punct fierbinte în Ucraina și în Republica Moldova, care va paraliza orice tentativă de integrare europeană, va dezgheța conflictul din regiunea transnistreană și va afecta sud-vestul Ucrainei.
Pericolul invadării Bugeacului, cunoscut şi sub numele de Basarabia istorică, luxuriantă regiune de câmpie devenită parte a Ucrainei după destrămarea URSS, este iarăşi adus în discuţie, ca fiind o ţintă din ce în ce mai vulnerabilă a planului revizionist al lui Vladimir Putin.
Publicaţia The Moscow Times dedică o analiză amănunţită acestei zone subdezvoltate economic şi sufocată de oligarhi locali, dar de o importanţă semnificativă pe plan strategic pentru Rusia, în cazul în care Vladimir Putin ar gândi unificarea unui coridor terestru care să curpindă Doneţk, Luhansk, Volnovaha, Crimeea, Odesa şi regiunea transnistreană.
De altfel, după cum nota recent The Economist, mulţi dintre locuitorii Buceagului se tem de răspândirea invaziei militare din estul Ucrainei.
Basarabia istorică se învecinează la vest şi nord cu Republica Moldova, în sud cu România, iar în est si sud-est cu Marea Neagră, fiind legată de Ucraina numai printr-o mică fâşie de pământ cu două drumuri aflate într-un stadiu de uzură aproape medievală. Dacă Vladimir Putin ar dori să-şi creeze o breşă terestră care să-i permită un spaţiu larg de manevră spre graniţa României, Buceagul ar fi cheia de aur, servindu-i geografic pe tavă şi Odesa. În ceea ce priveşte infrastructura, Basarabia istorică este prinsă într-o cuşcă: nu există poduri peste Dunăre spre România, iar dacă, într-o ipoteză de război, podurile de peste Nistru ar fi dinamitate, Buceagul s-ar trezi complet claustrat.
Un analist care urmăreşte evoluţia regiunii, Anatoly Baronin, spune că Basarabia istorică nu seamănă cu Donbas, “cu problemele sale economice şi cu populaţia sa nemulţumită”, ci ar putea fi destabilizată uşor printr-un “scenariu de criză financiară sau militară”.
“În noiembrie (2014 – n.r.), o firmă de analiză a riscurilor din Odesa, numită <<Da Vinci Consulting>> a publicat un raport intitulat <<Despre pericolul formării unei Republici Populare Basarabia>>. Raportul afirmă că regiunea reprezenta o ameninţare deosebită la adresa stabilităţii Ucrainei, având în vedere procentul său mare de minorităţi etnice, inclusiv bulgari (21%), cetăţeni ai Republicii Moldova (13%), găgăuzi şi o minoritate turcă (circa 4%), cea mai mare parte a populaţiei cuprinzând ucraineni şi ruşi”, notează The Moscow Times.
Raportul invocat alocă o atenţie deosebită unui detaliu pe care unii analişti îl numesc “problema centru-periferie” al tradiţionalei discordii dintre regiuni şi Kiev, precum şi potenţialului mărit de revoltă din rândul comunităţii găgăuze a Basarabiei istorice. De asemenea, firma de analiză a riscurilor sugerează că autorităţile de la Kremlin ar fi ordonat politicienilor găgăuzi din Bugeac şi din Republica Moldova să-şi “unească forţele” pentru a agita spiritele. “Astăzi, Găgăuzia este principalul centru de activitate al Kremlinului în regiune”, se arată în raportul Da Vinci Consulting.
Găgăuzia şi-a asigurat o autonomie culturală amplă în Republica Moldova la mijlocul anilor 1990. Pe 2 februarie 2014, în UTA Găgăuzia a avut loc un referendum în cadrul căruia alegătorii au fost chemați să opteze între aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau apropierea de Uniunea Vamală, dar și pentru o eventuală independenţă, în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea. Majoritatea găgăuzilor care s-au prezentat la referendum s-au pronunțat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală și pentru dreptul la autodeterminare al Găgăuziei.
“Raportul Da Vinci a profilat patru actori politici locali care ar trebui supravegheaţi: Mihail Formuzal, actualul guvernator al Găgăuziei, Nicolae Dudoglo, primarul Comratului, capitala Găgăuziei, Yuriy Dimchoglo, un găgăuz ucrainean membru în consiliul regional Odesa, Anton Kisse, un etnic bulgar membru al Radei ucrainene care a lăudat alegătorii găgăuzi pentru votarea împotriva integrării în UE la începutul anului 2014. Toate cele patru persoane sunt considerate a fi aliate cu interesele proruse, iar cei doi reprezentanţi ai Ucrainei au făcut anterior parte din Partidul Regiunilor al fostului preşedinte Viktor Ianukovici”, subliniază The Moscow Times.
De la apariţia raportului, Formuzal, Dudoglo, Dimchoglo şi Kisse au încercat să-şi ascundă frâiele de marionete ale Kremlinului, făcând în repetate rânduri declaraţii în sprijinul suveranităţii şi păcii în Ucraina. “Chiar şi aşa, aici, ca peste tot în Ucraina, o dorinţă de pace nu înseamnă în mod automat o respingere a Rusiei”, punctează sursa citată.
Observatorii se tem că mulţi dintre locuitorii Bugeacului, în special cei rusofili, pot deveni victime ale propagandei Kremlinului.
Svetlana Gud, o activistă din Ismail, axul administrativ al Basarabiei istorice, spune că oamenii cred că “dacă vine Putin, el îi va proteja şi nu va fi niciun război”.
