Alegerile de weekend-ul trecut pentru funcţia de başcan al Găgăuziei, care s-au finalizat cu victoria candidatului prorus Irina Vlah, susţinută masiv financiar de Kremlin, au fost numite geopolitice pentru că “au fost geopolitice”, susţine geostrategul Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române.
“Alegerile din Găgăuzia au fost numite geopolitice pentru că au fost geopolitice. Alegerile din Republica Moldova în general sunt mai degrabă geopolitice decât alegeri politice, și dacă ne uităm la ultimile alegeri parlamentare o să constatăm că despre asta a fost vorba. Unde se va duce vectorul, înspre est sau înspre vest. Dar iată că a intervenit o chestiune surprinzătoare în Republica Moldova. În ciuda faptului că așa cum arată ele, partidele proeuropene, au fost votate de majoritatea cetățenilor, iată că în timpul negocierilor s-a întâmplat ceva care a amestecat aproape într-un mod neînțeles lucrurile din Republica Moldova într-o manieră care prin aducerea Partidului Comuniștilor la guvernare, pentru că despre asta e vorba, Republica Moldova nu mai are în opinia multora un vector limpede de mișcare. Găgăuzia a schimpat puțin datele problemei și a lămurit chestiunea fără să fie nimic surprinzător aici”, a explicat Dungaciu în cadrul emisiunii “Orizont european” de pe TVR Plus.
În ceea ce priveşte suportul politic acordat Irinei Vlah de socialiştii lui Igor Dodon, Dan Dungaciu a afirmat că liderul PSRM nu este doar un “aprig susţinător al statalităţii” Republicii Moldova în direcţie euroasiatică, ci şi “un susţinător al federalizării”.
“Din punctul acesta de vedere, despre Găgăuzia, dincolo de toate comentariile pe care le facem, se vedea că este într-o condiție deja cunoscută. Douăzeci de ani Chișinăul, din nefericire, n-a investit nici măcar în educarea elitelor administrative să vorbească limba de stat, limba română, ori cum s-ar fi numit ea. Deci, ceea ce se întâmplă acum în Găgăuzia nu a fost deloc o surpriză. Problema este alta, scopul acestei autonomii este să servească un obiectiv strategic mai îndepărtat, deși nu foarte îndepărtat, respectiv, un tip de reglare administrativă, de-i spune federalizare sau nu, a Republicii Moldova”, a subliniat directorul ISPRI.
Punctele de vedere al lui Dan Dungaciu sunt o continuare a opiniilor exprimate de acesta săptămâna trecută, în cadrul unei intervenţii pentru cotidianul România Liberă. Înaintea cursei electorale din regiunea găgăuză, directorul ISPRI afirma că, printr-o victorie a Irinei Vlah în funcţia de başcan al Găgăuziei, Rusia nu urmărea declanşarea unei invazii militare sau recunoaşterea independenţei zonei, ci crearea unei pârghii de acţiune în negocierile care se pregătesc pentru soluţionarea conflictului transnistrean, pentru că başcanul devine automat membru al Guvernului Republicii Moldova.
„Pe 22 martie (duminica trecută –n.r.), Moscova va culege ceea ce a semănat, cu sprijinul direct și iresponsabil al Chișinăului, ani de-a rândul. Conform sondajelor de opinie de la Chișinău, viitorul bașcan al Autonomiei Găgăuze va fi candidatul independent Irina Vlah, plecată de la PCRM, susținută acum de Partidul Socialiștilor. Două sondaje o dau câștigătoare din primul tur, altul din al doilea. Mai mult, 80% declară că votul le este influențat de către atitudinea Federației Ruse față de candidați. În Autonomie nu se luptă candidatul pro-european împotriva celui pro-rus, ci care e mai pro-rus și susținut mai abitir de către Moscova! Irina Vlah are sprijinul lui Putin, susținătorul Partidului Socialiștilor al lui Dodon, iar așa-zisul contracandidat pro-european, Nicolae Dudoglo, primarul Comratului, are un afișaj electoral în care apare imaginea Kremlinului pe fundal și consilierul lui Putin care îi strânge mâna“, declara Dungaciu.
Directorul ISPRI se declara ferm convins că pionul Kremlinului, Irina Vlah, va câştiga fotoliul de başcan, “dar nu pentru a declanșa invazia militară sau pentru a «recunoaște» independența Găgăuziei sau a Transnistriei. Acestea sunt naivități, iar Moscova nu e naivă. Prin alegerea bașkanului, va avea încă un om în guvernul R. Moldova, pentru că bașkanul este automat membru al guvernului. Prin asta, va avea încă o pârghie în negocierile care se pregătesc pentru așa-zisa soluționare a chestiunii transnistrene, care se va face în paralel cu rezolvarea diferendului separatist din Ucraina. Aici este adevărata miză a regiunii. Se pregătește «federalizarea» R. Moldova, indiferent cum se va numi concret procesul. În aceste negocieri, ce va vrea să spună Moscova vor spune fie reprezentanții Tiraspolului, fie cei ai Comratului“.
Potrivit lui Dan Dungaciu, problema cea mai complicată este aceea că autorităţile de Chişinău “pare că au acceptat deja asta, indiferent de jocul de scenă pe care îl fac”.
Semnalmentele jocului? “Partenerii comuniști, cei care au votat premierul și guvernul, au înaintat deja la comisii două inițiative legislative: o nouă lege privind întărirea neutralității R. Moldova și cea privind acordarea unui statut de «raion național cultural» regiunii Taraclia, locuită de bulgari, deci încă o autonomie. Toate aceste inițiative sunt pași spre așa-zisa <<soluționare>> a chestiunii transnistrene. Acesta este, se pare, substitutul asumat tacit de către autoritățile de la Chișinău la eșecul proiectului de integrare europeană“, explica Dan Dungaciu, adăugând că abordarea faţă de autonomia culturală a Găgăuziei este “de cele mai multe ori complet ipocrită”.
„În realitate, toată lumea știe ce se întâmplă acolo și ce se va întâmpla. Găgăuzia a fost lăsată de izbeliște ani de-a rândul de către Chișinău, o comunitate rusofonă, expusă aproape exclusiv mass-mediei ruse – așa cum se întâmplă pe tot teritoriul republicii! -, fără ca guvernul R. Moldova să fi făcut măcar o dată eforturi sistematice de implementare a limbii române fie și pentru funcționarii de acolo“, mai comenta geostrategul român.
