Statele Unite au numit un nou ambasador la Bucureşti în persoana lui Hans G. Klemm. Dan Dungaciu, preşedintele Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI), consideră că unul dintre subiectele care trebuie să ocupe un loc central pe agenda noului ambasador american este relaţia dintre Bucureşti şi Chişinău.
Dungaciu susţine că unul dintre obstacolele României în relaţia cu Republica Moldova l-a reprezentat faptul că cele două state “se aflau şi se mai află încă plasate în sertare diferite, ca să zic aşa, la Departamentul de Stat”.
“Altminteri spus, gestionarul dosarului România nu avea aproape nimic de-a face cu cel însărcinat să gestioneze dosarul Republicii Moldova şi viceversa. Din perspectiva Departamentului de Stat, sunt două lumi aproape paralele, din perspectiva Bucureştiului nu poate să fie aşa. E o chestiune care, cred eu, trebuie corectată cât mai grabnic, pentru că apar anomalii”, a precizat analistul pentru Ziare.com.
Dan Dungaciu a dat ca exemplu documentul înaintat de “partenerii de dezvoltare” ai Republicii Moldova Guvernului Gaburici. “Documentul, masiv, de circa 80-90 de pagini, este elaborat şi semnat de Naţiunile Unite, Banca Mondială, Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova, USAID, Agenţia de Cooperare Internatională a Germaniei, Agenţia de Dezvoltare Austriacă, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, în coordonare cu reprezentanţele diplomatice ale SUA, Suediei, Elveţiei, Germaniei şi Austriei. România lipseşte dintre <<partenerii de dezvoltare>>, nu e prezentă nici măcar la nivel de Ambasadă dintre semnatari, dar nu asta e principala problemă. Principala problemă este că în acest document esenţial, la capitolul dedicat Transnistriei, se cere Republicăi Moldova să soluţioneze chestiunea transnistreană şi să clarifice în termen de un an – ca şi Ucrainei în Acordurile de la Minsk – statutul de autonomie pe care îl va conferi Transnistriei. Nu se pomeneşte însa absolut niciun cuvânt despre retragerea trupelor ruse staţionate ilegal in Transnistria”, a spus Dungaciu.
Din această perspectivă, preşedintele ISPRI afirmă că atitudinea SUA şi a Uniunii Europene, semnatare ale documentului, este de neînşeles, mai ales că acestea două puteri sunt membrii observatori în formatul 5+2 de soluţionare a conflictului transnistrean.
“Să înţelegem că nu mai este imperativă astăzi retragerea trupelor ruse şi că Republica Moldova şi Ucraina vor fi <<federalizate>> la pachet? Sau că una va fi modelul celeilalte? Cred că asemenea lucruri au nevoie de clarificări. Cine are nevoie de o Transnistrie mai extinsă la graniţa euroatlantică? Până la urmă, viitoarea frontieră estică nu va fi nici a Germaniei, nici a Suediei, nici chiar a SUA, ci a României. De aceea am impresia că o mai bună relationare şi coordonare a Parteneriatului Strategic româno-american şi pe relaţia cu Chişinăul este imperativă. Până în prezent nu am sesizat că ar exista aşa ceva, dar cred că de aici înainte va trebui să intre pe agendă”, a explicat Dan Dungaciu sursei citate.
