Analistul George Scarlat, specializat în analiza războaielor informaționale, spune că Republica Moldova a ajuns la sfârșit de epocă și face o analiză a situație actuale de la Chișinău, prin care arată că parcursul european al RM este în pericol.
„Criza politică, economică şi socială care a cuprins Republica Moldova a schimbat contextul în care s-au desfăşurat până în prezent relaţiile bilaterale cu România. Războiul declanşat de Rusia în Ucraina împotriva extinderii Occidentului în fostul spaţiu sovietic, precum şi îngheţarea oficială a extinderii UE de către Comisia Juncker, au pus serios sub semnul întrebării principalul proiect al Republicii Moldova, adică integrarea europeană, în acelaşi timp şi un obiectiv prioritar al politicii externe româneşti. Aşa că poate s-ar impune un plan B al României, cu scopul de a fi pregătită pentru tot ce poate fi mai rău, chiar dacă sperăm ca aşa ceva să nu se întâmple”, scrie Scarlat într-o analiză publicată de FUMN.
Analistul spune că procesul de integrare europeană al Repulicii Moldova a înghețat, de la Bruxelles semnalele transmise sunt din ce în ce mai slabe, iar România trebuie să fie pregătită cu un plan B.
Parteneriatul Estic, unde Republica Moldova este lider este un eșec total, iar la summitul de la Riga, din mai, decidenții europeni încearcă o relansare a acestui pact, însă interesul pentru extinderea Uniunii Europene a scăzut foarte mult în ambele părți.
Faptul că Executivul de la Chișinău este controlat aproape în totalitate de comunistul Voronin, în urma eșecului politicienilor pro-europeni de a forma o alianță după alegerile parlamentare de la sfârșitul anului trecut, este o altă greutate agățată de piciorul parcursului european al Republicii Moldova, spune expertul FUMN.
După alegeri, înainte chiar de învestirea noului Guvern, criza economică din Republica Moldova s-a acutizat, furtul unui miliard de dolari cauzând pierderea a 42 de procente a leului moldovenesc în fața dolarului. În plus, furnizorii de gaze și energie electrică au cerut creșterea tarifelor pentru consumatori.
Totuși, „Republica Moldova nu poate fi încadrată în categoria statelor eşuate, în schimb poate fi considerată un stat fragil, cu un mare grad de vulnerabilitate. Stabilitatea financiară şi social-economică este în pericol. Dacă Guvernul nu reuşeşte să încheie acordul cu FMI, atunci nu va putea avea acces la pieţele financiare internaţionale. Premierul a admis recent în cadrul unei emisiuni televizate că suma dispărută de la BEM, de un miliard de dolari, ar putea fi preluată la datoria publică. În această situaţie guvernul s-ar putea împrumuta urgent pe pieţele internaţionale pentru a acoperi paguba de la BEM, de exemplu prin emisiunea de obligaţiuni. Ulterior acestea ar fi răscumpărate la termenul de maturitate prin trageri din bugetul de stat. Dar fără acordul cu FMI pieţele financiare rămân închise pentru Republica Moldova. În lipsa împrumutului respectiv, sistemul financiar-bancar şi odată cu acesta şi economia naţională riscă să se prăbuşească”, scrie George Scarlat.
Dar un acord cu FMI înseamnă măsuri de austeritate foarte dure, care nu vor putea fi suportate de populația săracă. Ultimul Barometru al Opiniei Publice a relevat că oamenii sunt dispuși să își apere drepturile în stradă, iar o mică parte a respondenților sondajului au spus că nu se tem de o reeditare a protestelor din 2009, când au fost dați jos de la Putere comuniștii lui Voronin.
Analistul din cadrul FUMN spune că în această situație, România trebuie să aibă un plan B, deși „ar fi mai confortabil pentru România să nu vină la putere în Republica Moldova forţe de orientare pro-rusă, eurasiatică, indiferent prin ce mod, fie alegeri anticipate sau reconfigurarea actualei majorităţi parlamentare prin schimbarea coaliţiilor. Această eventualitate nu poate fi totuşi exclusă”.
Pentru că circumstanţele s-au schimbat, şi politica României ar trebui să se adapteze şi să se schimbe în mod corespunzător.
