Banca Naţională a Republicii Moldova a dat opiniei publice un comunicat despre Raportul Kroll. Din comunicat aflăm că, în urma investigaţiilor preliminare ale detectivilor financiari din cadrul Companiei Kroll Associates UK Limted, în perioada 2012-2014 a existat un „efort coordonat și ascuns pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci, iar ulterior pentru a masca natura adevărată a tranzacțiilor a fost maximizat volumul de credite acordate. În consecință, a avut loc deteriorarea bruscă a situației financiare a acestor trei bănci, înregistrându-se carențe și credite dubioase în sumă de 13,3 miliarde de lei”.
Dar lucrurile acestea le ştiam şi fără acest comunicat “iluminat” al Băncii Naţionale. În rest, comunicatul nu ne zice mai nimic. Alte câteva detalii tehnice: “În continuarea acestei investigații, conform recomandărilor Kroll, BNM va organiza un nou concurs de selecție a unei companii internaționale cu renume, asigurând astfel efectuarea celei de-a doua faze a anchetei. Principalul scop al acestor demersuri va fi colectarea probelor necesare pentru a începe recuperarea activelor. Totodată, aceste acțiuni de investigație, deși foarte complexe și de lungă durată, vor fi foarte utile pentru identificarea beneficiarilor finali ai fondurilor deturnate, concomitent cu asigurarea recuperării activelor”.
Şi pentru ca declaraţia lui Chiril Gaburici de săptămâna trecută, cum că Raportul Kroll nu va fi desecretizat prea curând, să cimentuiască această certitudine că becul va rămâne mult timp stins în cazul devalizărilor babilonice de la BEM, Unibank şi Banca Socială, a venit astăzi şi declaraţia guvernatorului BNM, Dorin Drăguţanu, care a spus negru pe alb că „scopul cel mai important al acestei investigații nu a fost de a scrie un raport și de a-l face public”. Altfel spus, ne transmite “subliminal” Drăguţanu, lumea trebuie să-şi ia gândul că va avea loc chemare publică la eşafod a numelor implicate în această prăduire de proporţii cosmice a 15% din PIB-ul Republicii Moldova. Motivul? “În urma investigațiilor se obține multă informație sensibilă, sunt enumerate nume de companii, nume de persoane, care nu neapărat au încălcat legea, doar că au fost văzute cumva în anumite circumstanțe în aceste tranzacții”, ne lămureşte guvernatorul BNM. Ce înseamnă aceste “anumite circumstanţe” la cota unui asemenea furt, domnule Drăguţanu? Ce au făcut acele persoane, au apăsat din greşeală pe un buton, au fost văzuţi la o anumită oră la o fereastră, le-a alunecat pixul şi au trântit neintenţionat vreo semnătură nedorită, au alunecat pe o coajă de banană şi s-au lovit cu fruntea de tastatură, declanşând tranzacţii dubioase? Vrem şi noi să ştim, măcar aşa, de amorul nervos al istoriei, câteva nume din viermuiala de siluete implicate în această mega-jupuire financiară a Republicii Moldova.
Eu n-am, deocamdată, decât un singur comentariu de făcut pe acest subiect. Un raport care rămâne secret devine, în termeni de luptă politică, o veritabilă armă de distrugere în masă pentru cel care va reuşi să-i capitalizeze potenţialul ofensiv.
De-acum încolo, probabil că se va declanşa un mare bestiar: toţi cei implicaţi vor începe să se vâneze unii pe alţii.
Pe scurt, pregătiţi-vă fotoliile şi punga cu popcorn: vor urma „bombe de presă”, bloggeri şi trolli însărcinaţi cu aşa-zise „scurgeri de informaţii” din Raport (unele cu câte o sămânţă de adevăr, altele pură ficţiune), va fi palpitant şi dătător de insomnii pentru unii.
Vor urla lupii sub lună plină deasupra unora, zice legenda.
