Mai sunt două săptămâni până la alegerile locale din Republica Moldova şi un somn de acvariu domneşte între partidele „pro-europene” în bătălia pentru Primărie.
Să zicem, spre limita de maximă pomană a ipoteticului, că Dorin Chirtoacă, candidatul PL, va câştiga un al treilea mandat de primar. Inevitabil, realitatea de pe teren ne obligă la o întrebare firească: Şi ce dacă? Şi ce dacă pentru că, dacă nu va putea să-şi formeze şi o majoritate, fie ea şi fragilă, anemică, hologramică în Consiliul Local, e ca şi când şi-ar fi recâştigat degeaba fotoliul de primar, deoarece va fi legat de mâini şi de picioare. Calculul politic ne oferă ca „firească” o alianţă a PL cu PLDM şi PDM în Consiliul Local, dar mă îndoiesc că Filat şi Lupu, lideri de partid drogaţi de ambâţ revanşard, vor fi de acord cu o asemenea variantă. De altfel, PLDM şi PDM sunt cvasi-inexistente în această cursă electorală, nu au mişcat niciun deget măcar pentru a simula că iau parte la ea, pur şi simplu stau încremenite pe butonul off. Să înţelegem că acest Consiliu Local, care este un mini-parlament la nivel municipal, nu le suscită niciun interes politic celor două partide? Spaima declanaşată de cazul devălizărilor din sistemul bancar este atât de intensă, încât PLDM şi PDM să-şi fi tras pe linie moartă interesele privind acest obiectiv politic? Dacă lucrurile stau aşa, atunci socialiştii lui Dodon au pârtia liberă spre Consiliul Local. Pentru că acolo este ţinta PSRM-ului, Consiliul, nu scaunul de primar. Dodon ştie că Zinaida Greceanîi, candidatul lor la Primărie, e doar o siluetă de mucava fără şanse reale de câştig. Socialiştii vor o majoritate în Consiliu, fie că o vor face cu PCRM, fie cu alţii. Odată obţinută majoritatea, kaputt va scrie pe Chirtoacă, va deveni doar un desen cu creta pe zid, maşinăria de vot comandată de PSRM va decide totul. Şi dacă va ajunge să decidă totul, să nu uităm previziunile analiştilor privind şopârla federalizatoare pe care Kremlinul a strecurat-o în aceste alegeri prin intermediul socialiştilor.
Într-un stat precum Republica Moldova, cu o asemenea tectonică geopolitică producătoare de psihodrame, alegerile locale nu sunt alegeri locale în sens clasic, ci un mecanism administrativ de politici publice cu bătaie largă pe linia politicii externe, un mecanism care, într-un anumit concurs de împrejurări, se poate transforma ori în factor minimalist de rezistenţă identitară, ori într-un birou moscovit de propagandă iredentistă.
Prin urmare, ascuţiţi-vă luciditatea. Veţi vota nu ca simpli alegători, ci ca nişte ambasadori.
