Criza financiară fără precedent din regiunea transnistreană îşi face simţite efectele în privinţa contribuţiilor bugetare ale companiilor, care înregistrează scăderi drastice.
Aşa-zisul „Minister” al finanţelor de la Tiraspol a dat publicităţii o statistică privind volumul contribuţiilor în cazul a 40 de întreprinderi.
Situaţia se datorează scăderilor semnificative a cifrei de afaceri a acestor companii.
Cea mai dură „intrare la apă” este vizibilă în cadrul grupului Sheriff, cel mai mare plătitor de taxe şi impozite din zona separatiştilor, care asigură peste 40% din veniturile la bugetul regiunii, informează Mold-Street. Pe primele patru luni ale acestui an, grupul Sheriff a achitat la buget doar 108 milioane de ruble locale. Scăderea este peste 100 de milioane, aproximativ 48% comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2014.
Centrala Termoelectrică Moldovenească, al doilea mare contributor bugetar, care aparţine grupului rusesc Inter RAO EES, a plătit mai puţin la bugetul regiunii doar 60 de milioane de ruble ( scădere de 16%), urmată de Uzina Metalurgică din Râbniţa, oraşul de baştină al liderului separatist Evgheni Şevciuk – contribuţia entităţii industriale se rezumă doar la 37, 7 milioane de ruble, potrivit sursei citate.
În top urmează alte două companii deţinute de grupul Sheriff: Kvint – 22 milioane de ruble; şi Tirotex – 21, 7 milioane de ruble.
Oprirea robinetului finanţator al Rusiei către „jucăria” sa separatistă de pe teritoriul Republicii Moldova a băgat în criză şi sectorul textilelor. Fabrica cea mai mare de textile din regiunea, şi al treilea pol bugetar al zonei, Interdnestrkrom, pare a fi dispărut din graficul celor mai potenţi contribuabili, mai informează Mold-Street.
Ce explicaţie oferă autorităţile de la Tiraspol pentru acest marasm bugetar? Explicaţia clasică: picajul rublei, situaţia din Ucriana şi „restricţiile impuse de autorităţile din Ucraina şi Moldova contra regiunii”.
Conform sursei citate, care invocă datele autorităţilor din regiune, anul trecut povara fiscală asupra economiei ar fi coborât de la 43% la 34%. Aceste detalii, deşi conţin aparenţă un aspect pozitiv, sunt însă cvasi-inutile, din moment ce întreprinderile din regiunea transnistreană practică optimizarea fiscală, motiv pentru care contribuţia la bugetul regiunii este două-trei ori mai mică.
