BEM, „vedeta” principală a mega-scandalului devalizărilor din sistemul bancar al Republicii Moldova, are nevoie de fonduri tot mai consistente pentru a fi ținută în „moarte clinică”.
Banca Națională a Republicii Moldova a mai dozat încă o infuzie financiară Băncii de Economii – 800 de milioane de lei. Potrivit unui audit realizat de firma Grant Thorton și prezentat de Mold-Street.com, BNM s-a văzut nevoită să injecteze această infuzie din cauza unor misterioase retrageri masive din conturile BEM. Din audit reiese că, între 15 și 26 mai, de la Banca de Economii au fost retrase aproape 500 de milioane de lei, nefiind însă clar ce anume a determinat aceste retrageri.
Pe 27 noiembrie 2014, BNM a instituit administrare specială Băncii de Economii.
Istoricul creditelor acordate de Banca Națională către BEM arată, până în prezent, în felul următor: pe 28 noiembrie 2014, BNM a acordat BEM un credit de 4,8 miliarde de lei, cu scandența pe 27 martie 2015, termen prelungit până la 27 august 2015; aprilie 2015 – BNM a mai alocat un credit de 1,1 miliarde de lei. Per total, Banca Națională a investit deja în BEM peste 7 miliarde de lei.
Auditul prezentat de Mold-Street mai relevă și faptul că, în perioada noiembrie 2014, au fost cărați bani de la BEM la Banca Socială cu sacul. La propriu cu sacul. 20 de milioane de lei au fost expediate în numerar la Banca Socială, un alt pol al „furtului secolului” (cum este denumit în presa internațională) din Republica Moldova, „fără a avea înregistrată decontarea de compensare. La 31 decembrie 2014, suma nu a fost compensată sau returnată”. Legat de acest aspect, al căratului banilor cu sacii, e demnă de rememorat declarația procurorului general Corneliu Gurin în cadrul audierilor din Parlament, când acesta a afirmat că în unele instituții financiare, în special BEM, efectiv „s-a furat cu sacul”.
Recent, autoritățile letone au anunțat că vor investiga și ele furtul trilateral din cazul BEM-Banca Socială-Unibank. Autorităţile de la Riga au cerut informaţii de la cele trei bănci implicate. Șeful Comisiei Pieţei Financiare şi de Capital din Letonia, Viesturs Burkans, a afirmat că autorităţile de la Chişinău încă nu au solicitat conducerii de la Riga îngheţarea conturilor bancare ale companiilor offshore care au transferat banii în băncile letone. La mijloc se află trei conturi bancare – Privatbank, Aizkraukles banka și Latvijas Paste banka. Cele trei instituţii bancare sunt menţionate şi în Raportul Kroll.
Jurnaliştii americani de la New York Times, care au dedicat un material amănunţit acestui caz, cataloghează jaful din „triumviratul” BEM-Banca Socială-Unibank drept unul dintre cele mai mari furturi bancare din lume raportate la o structură de economie minoră, cum este cea Republicii Moldova, unde o asemenea speţă de crimă organizată poate avea efecte secundare devastatoare pe termen scurt, mediu şi lung asupra traiului populaţiei.
