Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova, susţine că mega-devalizările din sistemul bancar au fost puse la punct din exterior, “din Est”, iar Ilan Shor, proaspătul primar de Orhei, sau Veaceslav Platon, doi dintre principalii suspecţi de furtul banilor din cele trei bănci moldoveneşti, n-au fost decât executanţii schemei de fraudare.
„Principalii autori nu sunt din Republica Moldova. Sunt din Est”, a declarat Sturza în cadrul emisiunii “Interpol”, subliniind faptul că această aparteneţă externă a arhitecţilor de facto ai devalizărilor va face imposibilă orice tentativă de a fi traşi la răspundere.
De asemenea, Ion Sturza s-a declarat şocat de câţi bani “s-au spălat în Republica Moldova”, precizând că era la curent cu situaţia sectorului bancar, dar că nu îşi imagina că “în această schemă de spălare a banilor sunt implicaţi atâţia oameni de stat”.
Fostul şef al Executivului de la Chişinău a afirmat că în furt la scară largă sunt implicaţi foşti preşedinţi de stat, prim-miniştri, elemente din serviciile secrete, tentaculele fraudei ducând chiar şi spre oameni de cultură şi figuri din lumea sportului.
Banca Națională a Republicii Moldova a mai dozat încă o infuzie financiară Băncii de Economii, “vedeta” principală din scandalul fraudelor din sectorul bancar. Este vorba despre o doză de 800 de milioane de lei. Potrivit unui audit realizat de firma Grant Thorton, BNM s-a văzut nevoită să injecteze această infuzie din cauza unor misterioase retrageri masive din conturile BEM. Din audit reiese că, între 15 și 26 mai, de la Banca de Economii au fost retrase aproape 500 de milioane de lei, nefiind însă clar ce anume a determinat aceste retrageri.
Istoricul creditelor acordate de Banca Națională către BEM arată, până în prezent, în felul următor: pe 28 noiembrie 2014, BNM a acordat BEM un credit de 4,8 miliarde de lei, cu scandența pe 27 martie 2015, termen prelungit până la 27 august 2015; aprilie 2015 – BNM a mai alocat un credit de 1,1 miliarde de lei. Per total, Banca Națională a investit deja în BEM peste 7 miliarde de lei.
Letonia şi-a anunțat recent intenţia de a investiga și ea furtul trilateral din cazul BEM-Banca Socială-Unibank. Autorităţile de la Riga au cerut informaţii de la cele trei bănci implicate. Șeful Comisiei Pieţei Financiare şi de Capital din Letonia, Viesturs Burkans, a afirmat că autorităţile de la Chişinău încă nu au solicitat conducerii de la Riga îngheţarea conturilor bancare ale companiilor offshore care au transferat banii în băncile letone. La mijloc se află trei conturi bancare – Privatbank, Aizkraukles banka și Latvijas Paste banka. Cele trei instituţii bancare sunt menţionate şi în Raportul Kroll.
Jurnaliştii americani de la New York Times, care au dedicat un material amănunţit acestui caz, cataloghează jaful din „triumviratul” BEM-Banca Socială-Unibank drept unul dintre cele mai mari furturi bancare din lume raportate la o structură de economie minoră, cum este cea Republicii Moldova, unde o asemenea speţă de crimă organizată poate avea efecte secundare devastatoare pe termen scurt, mediu şi lung asupra traiului populaţiei.
Viceguvernatorul BNM, Marin Moloşag, a anunţat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că demisia Guvernului, problemele grave din sectorul bancar și amânarea vizitei delegației FMI la Chișinău sunt doar trei dintre motivele deprecierii leului moldovenesc în ultimele zile. Oficialul BNM a adăugat că, oarecum, situația este stabilă pe piața valutară, însă se anunță scăderi la capitolul remitențelor, al investițiilior directe și în privința fluxurilor de capital.
„E o scădere în acest an la aceste capitole, dar se observă o stabilizare a situației. Situația e calmă, oamenii își pot retrage depozitele de la băncile aflate sub administrație specială. Mai mult, aceștia așteaptă mai întâi expirarea acestor depozite, ca să poată ridica și dobânda”, a dat asigurări viceguvernatorul Băncii Naționale a Republicii Moldova, adăugând că BNM este pregătită pentru a face față oricărui tip de evoluție pe piața valutară.
În cadrul conferinței de presă, Moloșag a abordat și tema lichidării sau naționalizării Băncii de Economii. Despre acest subiect, viceguvernatorul BNM a făcut următorul comentariu: „Lichidarea ar costa mai ieftin decât naționalizarea, dar totuși depinde și modul în care se va face această naționalizare. Noi urmărim atent situația celor trei bănci aflate sub administrație specială și acordăm o atenție deosebită structurii acționarilor și a celor care dețin băncile. Deocamdată nu sunt schimbări”.
Moloșag a subliniat: „Noi considerăm că aceasta este soluția cea mai bună pentru dezvoltarea economiei Republicii Moldova: un program cu FMI și începerea discuțiilor cu alte instituții, parteneri externi”.
În ceea ce privește urgenţa unui colac de salvare de la Fondul Monetar Internațional, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, afirma recent că Republica Moldova se află într-un marasm economic care o face să piardă săptămânal 1,8 milioane de dolari, bani care se duc într-o gaură neagră din cauza dobânzilor şi penalităţilor ,,la acţiunile toxice pe care le-au acumulat cele trei bănci”. Plastic vorbind, preciza Dungaciu, ,,sistemul financiar sângerează în momentul ăsta”.
