„Pe 7 iulie, la ceremonia de la Universitatea <<Ştefan Cel Mare>>, Klaus Iohannis a ţinut o alocuţiune în cursul căreia a transmis anumite mesaje (…)”.
Un extras dintr-o analiză amplă publicată de George Scarlat, expert al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), pe platforma Contributors.ro.
(…)
În primul rând preşedintele a subliniat încărcătura identitară al relaţiei bilaterale. Astfel, Klaus Iohannis s-a referit la „cele două state de limbă română” precum la Ştefan Cel Mare, care „a contribuit enorm la formarea identităţii şi solidarităţii unui neam”, identitatea comună fiind negată la Chişinău, care preferă de obicei identitatea „moldovenească”, fie civică, ori de-a dreptul etnică.
Relaţia dintre România şi Republica Moldova a fost calificată de preşedinte drept „unică în Europa”. De asemenea, preşedintele României a făcut o afirmaţie enigmatică: „Sunt, totodată, convins că oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi într-o bună zi nu doar în Uniune, ci și în comuniune”.
Iohannis a ţinut să marcheze teritoriul, reamintind că „Marea şansă a Republicii Moldova este România…cel mai redutabil susţinător în procesul de integrare europeană”. Referitor la parcursul european al Republicii Moldova, Klaus Iohannis a spus că „asumarea în practică a valorilor și principiilor europene fără de care nu poate exista integrare deplină. Combaterea corupției, stabilitatea economică și întărirea instituțiilor reprezintă singura cale de succes”. În consens cu ceilalţi lideri europeni şi parteneri de dezvoltare, preşedintele român a spus astfel că Republica Moldova nu va putea beneficia de sprijin dacă nu va face reforme, în special în ce priveşte combaterea corupţiei. Deci, nimic despre vreun suport bugetar pentru Republica Moldova în lipsa reformelor. Cu toate acestea, lucrurile ar putea fi mai nuanţate, deoarece, până în prezent, preşedintele nu s-a pronunţat în niciun fel asupra iniţiativelor anunţate de premierul Victor Ponta, de exemplu privind posibila finanţare de către România a gazoductului Ungheni-Chişinău.
Preşedintele, în discursul său, a făcut referire şi la criza politică de la Chişinău, unde este în funcţie un guvern interimar ca urmare a demisiei fostului premier Gaburici. Klaus Iohannis a spus că „speră să se constituie cât mai curând un guvern de orientare proeuropeană clară”. Cu alte cuvinte, preşedintele României a transmis că ar fi de dorit ca cele două partide proeuropene PLDM şi PDM care au susţinut guvernul precedent, să facă o coaliţie cu PL, un alt partid proeuropean, nicidecum cu PCRM, comuniştii lui Vladimir Voronin.
Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, este cunoscut ca o persoană onorabilă, neimplicată în scandalurile de corupţie şi intrigile politice de la Chişinău. Având în vedere situaţia tulbure de pe scena politică a Republicii Moldova, este posibil ca implicarea preşedintelui român în acţiunea de la Suceava să fi urmărit întărirea poziţiei lui Timofti şi profilarea acestuia ca un interlocutor credibil pentru România şi pentru Occident în general. Este adevărat că mandatul preşedintelui Timofti expiră pe 16 martie 2016, dar până atunci se vor întâmpla multe, având în vedere ritmul în care se succed evenimentele la Chişinău.
Citiţi articolul integral aici.
