De vină pentru atmosfera socială din Republica Moldova nu este doar monopolul media al Rusiei exercitat prin diverşi oligarhi, cum tind mulţi să creadă, ci la mijloc se află şi un soi de „şiretenie a elitelor locale” care, la fel ca cele din Ucraina, au crezut că se pot „împrieteni cu ambele tabere”, UE şi Rusia, până când lucrurile au început să se prăbuşească peste ei. Opinia îi aparţine directorului Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, prof. univ. dr. Dan Dungaciu.
Dungaciu a oferit un interviu celor de la Balkan Defense.
Aceste elite, corupte până în măduvă, au permis Rusiei să-şi poziţioneze un aparat propagandistic de proporţii la nivelul televiziunilor, iar interzicerea lor acum nu mai poate repara nimic, din moment ce pretinşii lideri politici pro-europeni au făcut tot ce le-a stat în putinţă ca să arunce într-un vacuum al credibilităţii atât propria lor voinţă politică, cât şi proiectul european. „Amintiţi-vă de televiziunea română de stat, care a fost scoasă din grilă de Voronin. Pro-europenii care au venit la putere în 2009 nu au anulat această decizie, dar au decis să o includă numai în abonamentele la cablu. Abia acum au început să se gândească la interzicerea televiziunilor ruseşti. Şi este, evident, prea târziu, pentru că efectele lor se vor vedea în timp. În al doilea rând, oamenii deja şi-au format opiniile: pro-europenii nu mai au credibilitate la Chişinău şi asta nu din vina lui Putin. Pentru că, pe 7 aprilie 2009, când tinerii au ieşit în stradă şi au schimbat regimul, posturile de televiziune ruseşti au fost şi ele acolo. La fel şi în cazul Revoluţiei Portocalii din Ucraina, televiziunile ruseşti au fost acolo şi abia apoi au fost interzise. Deci, cum au fost posibile aceste două momente, cu toate acele televiziuni ruseşti pe teren? Răspunsul este simplu: pentru că populaţia a crezut atât în UE, cât şi în liderii europeni. Dar acum, în Republica Moldova, când oamenii nu mai cred în liderii europeni şi în proiectul european, se gândesc şi ei să interzică televziunile ruseşti. Dar nu se va întâmpla nimic!”, afirmă Dan Dungaciu în interviu.
Directorul ISPRI a abordat în interviu şi problema regiunii transnistrene. Referitor la acest butoi cu pulbere de pe teritoriul separatist al Republicii Moldova, Dungaciu spune că ruşii vor să inoculeze ideea că Nistrul este o „linie de război pe care nimeni nu poate controla” – nici regiunea transnistreană, nici Uniunea Europeană, nici OSCE sau Statele Unite.
„Chiar şi ambasadorul UE la Chişinău le-a cerut ruşilor să intervină în cazul în care el ar întâmpina probleme în privinţa Transnistriei. Deci, de unde aceste tensiuni recente? Întâi de toate, din cauza crizei economice. În al doilea rând, din cauza declaraţiilor precum cea făcută de preşedintele Poroşenko în prezenţa preşedintelui român Klaus Iohannis, şeful unui stat membru al UE şi NATO, discutând apoi despre dezgheţarea conflictului transnistrean. Dezgheţarea are diferite conotaţii la Kremlin, care a început să-şi pună întrebări: ce se întâmplă? Este formatul 5+2 evitat? Plasarea lui Saakaşvili la Odesa, legile din Ucraina care interzice tranzitul soldaţilor ruşi în Transnistria, toate aceste lucruri au alertat ruşii. Au început aceste exerciţii militare prin care se urmăreşte următorul mesaj: «Nu ştim ce pui la cale, dar orice ar fi, nu îţi va fi uşor». Asta ne arată că ruşii se tem, pentru că Transnistria este un teritoriu îndepărtat, nu este Abhazia sau Osetia de Sud. Ruşii ştiu că Poroşenko poate fi imprevizibil. Ucrainenii ar putea spune: «Haideţi să facem în Transnistria ceea ce au făcut ruşii în Crimeea!». Desigur, acesta este un scenariu fantasmagoric. Prin urmare, ruşii au lansat unele semnale”, a explicat Dungaciu.
Expertul a adăugat că strategia de bază a Rusiei în privinţa regiunii transnistrene vizează controlul unei părţi şi nu a întregului. Raţionamentul strategic este următorul: alocarea acelei părţi cu drept de vot pe anumite aspecte, cum ar fi politica externă sau problemele de securitate. „Dacă controlezi acea mică parte, atunci îşi pot lua adio de la NATO şi UE. Acesta este şi motivul pentru care Poroşenko nu acceptă soluţia de federalizare pentru Donbas, deoarece se teme că acest scenariu va ajuta Rusia să-şi legalizeze intervenţia militară în Ucraina”, a subliniat Dungaciu.
În opinia geostrategului, Republica Moldova nu este conştientă de faptul că cele două maluri ale Nistrului acţionează ca „doi magneţi stricaţi care nu mai pot fi uniţi din nou”. Dungaciu precizează că diferenţa dintre cele două maluri este„radicală”. „Cei din regiunea transnistreană trăiesc într-un mediu total diferit, ideologic şi economic, şi, dacă cele două părţi se vor reintegra, Republica Moldova va asimila aproximativ 10% din voturie pro-ruse. Şi atunci va avea un guvern pro-rus, care va vota chiar de-a doua zi în favoarea aderării la Uniunea Vamală şi apoi la Uniunea Euroasiatică a lui Putin”, a conchis directorul ISPRI.
