Stat aflat pe buza prăpastiei şi ţinut captiv de oligarhie, Republica Moldova riscă să devină următoarea criză de securitate a Europei, notează, într-un articol de opinie publicat în New York Times, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, fost premier al Norvegiei.
Jagland face un inventar al pericolelor care ameninţă Republica Moldova şi al consecinţelor pe care aceste pericole le-ar putea reprezenta la nivelul securităţii europene din vecinătatea imediată.
De la lansarea la apă a Parteneriatului Estic şi până în prezent, timp în care Republica Moldova a semnat Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, foarte puţine lucruri pozitive pot fi remarcate în privinţa dezvoltării economice şi instituţionale, totul pe fundalul unei „corupţii endemice”care a obligat cetăţenii să migreze „peste hotare în căutarea unui trai decent”, notează fostul premier norvegian.
Chiar dacă în privinţa vectorului extern voinţa populaţiei pendulează între orizontul integrării europene şi promisiunile Uniunii Euroasiatice, există însă un element comun între cele două părţi – resentimentul faţă de elitele politice roase de corupţie, afirmă oficialul european. „Întreabă un moldovean obişnuit cum variază calitatea vieţii sub conducerea diferitor partide şi vi se va răspunde frecvent că nu există nicio diferenţă”, subliniază secretarul general al Consiliului Europei.
Jagland face cunoscut publicului american şi deja clasicizatul „jaf al secolului” şi consecinţele distructive economic ale acestuia – întreruperea finanţării externe, devalorizarea monedei naţionale şi explozia preţurilor generată de alunecarea rapidă în recesiune economică a Republicii Moldova.
„Programele sociale pentru cei săraci şi pentru cei vulnerabili social vor fi tăiate chiar înainte de perioada dură a iernii”, precizează Jagland.
În ceea ce priveşte atmosfera regională asfixiată de violenţa Rusiei revizioniste a lui Vladimir Putin, secretarul general al Consiliului Europei aduce în discuţie factorul transnistrean, afirmând că la această oră un conflict militar „în adevăratul sens al cuvântului” este „puţin probabil”, dar într-un context atât de tensionat,„chiar şi nişte simple încăierări ar putea scăpa de sub control”.
„Republica Moldova trebuie să se gândească acum la securitatea democratică. Dincolo de măsurile urgente necesare pentru a stabiliza sectorul bancar, Guvernul trebuie să înceapă epurarea oficialilor corupţi din instituţiile publice. Trebuie să fie investigaţi zeci de judecători care au fost acuzaţi de abuz flagrant de putere. De asemenea, organele de drept trebuie să facă tot posibilul ca să aresteze persoanele responsabile de fraudele bancare masive. Pentru a oferi oamenilor încrederea că se va face dreptate în aceste cazuri, intervenţiile politice obscure trebuie eliminate din sistemul judiciar. Legea care ar garanta imparţialitatea procurorilor trebuie să fie puse în aplicare fără întârziere. Pentru a demonstra că nimeni nu este mai presus de lege, imunitatea de care beneficiază membrii Parlamentului ar trebui să fie redusă”, mai notează Jagland în articolul său.
