Banca Naţională a Republicii Moldova pare a fi refractară ideii de transparenţă publică în privinţa celei de-a doua etape de investigaţii din dosarul „jafului secolului”. Un „smog” dubios pluteşte peste acest subiect.
O firmă internaţională de investigaţie urmează să fie selectată prin concurs pentru pleca pe firul banilor dispăruţi în urma mega-devalizărilor de la Banca Socială, Banca de Economii şi Unibank, cele trei bănci aflându-se în prezent sub administrarea specială a BNM.
Banca Naţională este responsabilă de organizarea licitaţiei internaţionale, numai că, subliniază publicaţia Mold-Street, pe site-ul BNM dictează o absenţă totală de transparenţă publică şi o iminenţă a încălcării prevederilor legislaţiei. Nu există niciun comunicat de presă privind concursul şi, per total, nicio informaţie relevantă care să demonstreze lansarea procesului de licitaţie, la fel ca în cazul concesionării scandaloase a Aeroportului Internaţional Chişinău, pentru o perioadă de 49 de ani, companiei ruse UK Komaks, administrată de Konstantin Basiuk, fost ofiţer KGB (în realitate, un paravan al fraţilor miliardari Bajaev, din Daghestan, finanţatori zeloşi ai campaniei electorale din 2004 a lui Vladimir Putin).
Fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa, se întreabă, într-o postare pe blogul său, referitor la aspectele dubioase ale concursului de atribuire: „Unde se pot obţine confirmări oficiale şi care sunt dovezile publice că BNM a lansat oferte/licitaţie (internaţionale) pentru cea de-a doua etapă a investigaţiei pe cazul fraudelor financiare din sectorul bancar? Hotărârea Parlamentului nr.41 din 24.03.2015 obligă autorităţile publice ca tot ce ţine de acest caz să fie desecretizat sau, logic, ulterior nu poate fi ascuns (secretizat) de societate. Interesant: PG şi CNA pot să participe la licitaţie?”.
Un reprezentant al unei companii internaţionale care prestează servicii de due diligence a declarat pentru publicaţie menţionată că „e destul de netransparentă metoda prin care aceste companii sunt selectate. BNM a alcătuit lista companiilor şi singură va decide pe cine va selecta. În alte condiţii am fi participat”.
Pe 10 august, BNM a anunţat că a solicitat oferte şi a expediat caietul de sarcini firmelor internaţionale calificate pentru a efectua investigaţiile.
Termenul-limită de prezentare a ofertelor este 1 septembrie.
Recent, premierul Republicii Moldova, Valeriu Streleţ, a dezvăluit, într-un interviu-fulger pentru Reuters, cum va arăta următoarea anchetă. „Prima parte va fi o anchetă, pentru a afla unde sunt activele şi banii, cine sunt cei care au instigat la asemenea acţiuni şi cine sunt beneficiarii”, a explicat premierul Valeriu Streleţ.
A doua etapă a investigaţiei, cea care va viza recuperarea fondurilor devalizate, se va desfăşura după principiul „taxei de succes”, specifică, de obicei, ritualului financiar asociat vânătorilor de recompense.
„Ei îşi vor primi remuneraţia doar dacă vor avea succes (în recuperarea banilor – n.r.)”, a precizat Streleţ.
Primul-ministru a afirmat că este imposibil ca banii să dispară fără urme, admiţând, totuşi, că şi în eventualitatea în care vor fi găsiţi o serie de obstacole juridice ar putea apărea apoi în recuperarea lor: „Contăm pe cooperarea guvernelor în cazul în care vom găsi conturile, dar eu ştiu că va fi un proces destul de lung şi anevoios”.
În ceea ce priveşte BNM, nu este pentru prima oară când entitatea bancară naţională a Republicii Moldova, avându-l ca guvernator pe Dorin Drăguţanu, este protagonista unor asemenea situaţii obscure, de organizaţie suprastatală zăvorâtă cu şapte lacăte sau de instituţie a „pierzaniei” financiare aproape obscene.
Într-un raport de audit din luna iunie, Curtea de Conturi dezvăluia faptul că, în ultimii doi ani de zile, BNM a cheltuit ineficient milioane de lei. De doi ani de zile atât Dorin Drăguţanu, guvernatorul autorităţii centrale bancare, cât şi adjuncţii săi au ridicat salarii lunare variind între 63.000 de lei moldoveneşti şi 74.000 lei. Urmau în topul veniturilor “babilonice” şefii de departamente din cadrul BNM, care încasaseră lunar 36.000 lei, secondaţi îndeaproape pe linia salarială de conducătorii de direcţii şi secţii – 29.000 lei pe lună. Cât priveşte angajaţii, aceştia încasaseră anual încă 2,5 salarii fiecare în formă de prime.
Un alt aspect interesant depistat de auditori viza prejudicii pe fond de tratament preferenţial. Mai exact, 169 de angajaţi ai Băncii Naţionale accesaseră credite la dobânzi preferenţiale de doar 0,5%, în valoare totală de 31,5 milioane de lei. Această “supleţe” a dobândei poate fi catalogată drept şocant de preferenţială, din moment ce, la celălalt pol al contextului bancar, băncile comerciale oferă împrumuturi cu dobânzi usturătoare, de aproximativ 20 de ori mai mari.
La capitolul risipei cvasi-imperiale, sunt de menţionat următoarele aspecte constatate în raportul de audit al Curţii de Conturi. Angajaţii BNM mai risipiseră şi sute de mii de lei pe bilete de avion la tarife de business class, cumpărate neregulamentar şi nu la clasa econom, după cum prevede o hotărâre a Guvernului.
Cu bani în vânt aruncaseră, fără probleme, şi guvernatorul şi viceguvernatorul BNM, care au cheltuit ineficient 200.000 lei. În ce mod? Timp de un an, cei doi se plimbaseră cu câte două maşini de serviciu.
Mai departe, în acest malaxor al risipei pe banii statului s-au topit, în ultimii doi ani, sute de mii de lei pentru întreţinerea a 6 bărci cu motor, a meselor de billiard şi tenis, dar şi a inventarului de saună din cele două proprietăţi de agrement pe care Banca Naţională le deţine. Nota de plată? 200.000 de lei. La care mai putem adăuga încă alţi 657.000 de lei, bani fituiţi cu voioşie pe spectacole, petreceri şi excursii, fitness şi minifotbal.
