Perspectiva unei coaliţii pro-estice în Parlamentul Republicii Moldova, după arestarea preventivă a fostului lider PLDM, Vlad Filat, este una mai degrabă teoretică, dacă evaluăm la rece scenariul, consideră Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române.
Într-o analiză publicată în cotidianul Adevărul, expertul în geopolitică se întreabă retoric dacă Vlad Filat este Iulia Timoşenko, fostul premier al Ucrainei, învăluită în acelaşi aer de corupţie ca şi fostul şef al Executivului de la Chişinău.
Dungaciu îşi răspunde: „Întrebarea e prost pusă. În realitate, nici Iulia Timoşenko nu mai este Iulia Timoşenko, în sensul în care retragerea fostei «prinţese oranj» din viaţa politică a Ucrainei nu mai este resimţită în niciun fel. Cimitirele sunt pline de oamnei de neînlocuit, şi în Ucraina, dar şi dreapta Prutului, aşa că acreditarea ideii că orientarea (geo)strategică a unui stat, fie el şi R. Moldova, depinde de o singură persoană e cel puţin hazardată. Trecând peste emoţiile momentului şi evaluând la rece, perspectiva unei coaliţii pro-estice în Parlamentul R. Moldova după arestarea liderului PLDM este mai degrabă teoretică”.
Dan Dungaciu argumentează caracterul „teoretic” în următorul fel: expertul susţine că, „în ciuda tuturor reproşurilor care i se pot aduce (şi nu sunt puţine)„, PDM, condus în prezent de liderul-paravan Marian Lupu, nu a făcut niciodată „coaliţii de guvernare de stânga, pro-ruse, deşi a avut de multe ori posibilitatea aceasta (din 2010 până, inclusiv, după alegerile din 30 noiembrie 2014, când o coaliţie PD plus comunişti (PCRM) plus socialişti (PS) ar fi avut nu doar majoritate de guvernare, dar şi suficiente voturi pentru alegerea preşedintelui)„.
Un al doilea argument, consideră directorul ISPRI, ar putea fi acela că „o asemenea coaliţie ar fi sinucigaşă din toate punctele de vedere”. În ce sens?„Abandonată urgent de România, UE sau FMI, îi rămîne doar speranţa, teoretică, că Moscova va putea sprijini financiar o R. Moldova devenită oficial satelit. Pe nota de plată a Moscovei se află deja Transnistria (neonorată!), Crimeea şi Donbasul, plus Federaţia Rusă aflată într-o criză economică fără precedent. Numai subvenţionarea republicii din stânga Prutului îi mai trebuie acum Federaţiei Ruse!”, notează Dan Dungaciu în analiza sa.
„În al treilea rând, o coaliţie pro-estică ar mai putea ajunge la guvernare prin alegeri anticipate. Alegerile anticipate – teoretice, doar – nu avantajează însă pe nimeni. PLDM şi PCRM nu ar trece pragul electoral, iar PL şi PD nu ar avea nimic de câştigat. Partidul Socialiştilor al lui Igor Dodon are şi el câteva calcule de făcut. În acest moment, cele două instrumente ale Federaţiei Ruse, respectiv PS-ul lui Igor Dodon şi Partidul Nostru al lui Renato Usatîi au, în raport cu Moscova, valori de întrebuinţare diferite. Dincolo de faptul că este primar la Bălţi – fără însă nicio perspectivă să îmbunătăţească situaţia de acolo, Usatîii este, la Chişinău, doar un politician de stradă. Partidul său nu este în Parlament şi, în consecinţă, nu va mai conta din punctul de vedere al deciziei politice după încheierea protestelor”, mai precizează Dungaciu, adăugând, totuşi, că Dodon are, din acest punct de vedere, un „avantaj de poziţionare”.
„În cazul unor anticipate, posibilitatea ca Partidul lui Usatîi să ia mai multe voturi este reală, la fel ca şi ponderea sa mai mare în viitorul Parlament. Concluzia pare evidentă: nu există, în acest moment, riscul unei schimbări geostrategice pentru R. Moldova”, mai scrie expertul.
Citiţi aici materialul integral.
