Autoritățile de la București și cele de la Chișinău au dezvoltat în ultimii ani o colaborare susținută într-un domeniu lipsit de fascinație pentru opinia publică, dar extrem de important pentru public și cu reverberații majore în geopolitica recentă: domeniul sanitar-veterinar și al siguranței alimentare.
Un comunicat de presă publicat recent pe site-ul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA ) anunță că România a acordat Republicii Moldova un ajutor financiar în valoare de 100.000 de euro, în cadrul proiectului bilateral ”Întărirea capacităţii instituţionale a Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor„. Proiectul a fost deschis pe 11 septembrie la Chișinău, cu participarea a numeroși funcționari de rang înalt din instituții de stat de pe ambele maluri ale Prutului, dar și a directorului general al Direcției Generale Sănătate și Siguranța Alimentelor din cadrul Comisiei Europene.
Proiectul are ca obiectiv instruirea de experți pentru crearea şi implementarea în Republica Moldova a unui sistem european de asigurare a sănătății animalelor. De asemenea, vor fi realizate programe de supraveghere şi control, inclusiv în domeniul aplicării şi al dezvoltării unor metode de laborator. Cei 100 000 de euro oferiți de Ministerul Afacerilor Externe vor acoperi finanțarea necesară achiziționării de kit-uri, reactivi, dar și echipamente specifice de laborator.
”Colaborarea bilaterală între specialiştii celor două ţări, ne asigură comunicatul, se bucură de sprijinul susținut al Ministerului de Externe şi al Ambasadei României în Republica Moldova și se înscrie în suita de acţiuni prin care România sprijină Republica Moldova în parcursul ei pentru aderarea la Uniunea Europeană.”
În ce constă însă ”suita de acțiuni”? Răsfoind arhiva site-ului ANSVSA, am descoperit informații despre alte proiecte derulate în comun de București și Chișinău. Să dau exemple. În februarie 2013, România a acordat 300.000 euro Republicii Moldova pentru achiziţionarea de echipamente de înaltă performanţă şi instruirea experţilor în vederea înfiinţării şi punerii în funcțiune a Laboratorului pentru determinarea reziduurilor de pesticide în plante, sol şi producţia de origine non-animală.
În luna ianuarie a aceluiași an a fost finalizat proiectul bilateral „Continuarea principiului trasabilităţii animalelor vii prin implementarea legislaţiei sanitar veterinare în domeniul igienei produselor de origine animală”, demarat în anul 2010. Formulările sunt tehnice, dar un lucru trebuie știut: toate aceste demersuri au ca scop aducerea domeniului sanitar-veterinar și al siguranței alimentare la standarde europene. Practic, obținând aceste norme, iată, prin implicarea autorităților de la București, produsele agro-alimentare din dreapta Prutului devin compatibile cu rigorile pieței europene. Potrivit site-ului eeas.europa.eu, UE și-a deschis piața față de Republica Moldova, în 2008, în cadrul Preferințelor Comerciale Autonome. Începând cu acel an, Uniunea Europeană (UE) a devenit în mod progresiv cel mai important partener comercial al Moldovei atât pentru import, cât și pentru export, și care astăzi acoperă aproape o jumătate din comerțul anual extern al Moldovei (46.6%).
Fermierii și procesatorii moldoveni au suferit din cauza embargoului rusesc. Dependența parțială de piața rusească, distorsionată mereu de deciziile politice de la Kremlin, i-a făcut deseori vulnerabili pe producătorii din Republica Moldova.
