Ce ne învaţă uneori istoria despre momentul în care clinchetul cătuşilor se apropie prea mult de urechea coruptului? Că un preot i-ar prinde bine. Însă nu pentru povara de păcate, ci dintr-un motiv strategic, cum este pudra pe obrazul ridat.
Cunoaşteţi cu toţii acele cutii utilitare pentru cazuri de urgenţă pe geamul cărora scrie În caz de incendiu, sparge geamul. Aşa sună în aceste zile în Republica Moldova şi deviza corupţilor care au început să simtă mirosul gratiilor apropiindu-se – În caz de pârnaie, ia-ţi un preot. ÎPS Vladimir, mitropolitul Chişinăului şi Întregii Moldove, s-a pus scut în faţa lui Vlad Filat, cerând arestul la domiciliu, pe motivul că fostul lider PLDM a fost darnic cu bisericile şi mănăstirile din Republica Moldova. Ce treabă are una cu alta? Actele orgiastice de corupţie ale lui Vlad Filat au repercusiuni dintre cele mai dezastruoase asupra întregii populaţii. Filat nu a furat o cireaşă, ci s-a pretat la devalizări care fac parte dintr-un jaf de proporţii ce a pus pe perfuzii întreaga economie naţională. Domnule ÎPS, de când şi până când corupţia a devenit literă de Decalog? Actele de caritate creştină ale lui Filat intră într-o altă categorie, să nu amestecăm planurile, iar încercările astea ale unor înalte feţe bisericeşti de a relativiza populist pe principiile dogmei creştine asemenea cazuri de corupţie nu au nimic de-a face cu atribuţiile publice ale unui mitropolit, ci frizează vasalitatea politică, obscenitatea propagandistică şi reprezintă o intruziune clară în demersul justiţiei. Nu că acesta ar fi primul derapaj de atribuţie al lui ÎPS Vladimir, cunoscut drept un instrument conştiincios de „efecte speciale” al Kremlinului.
Acum, iată, a venit şi rândul unei alte haine pe scripeţi a Rusiei să-i facă zid de protecţie unui exponent al crimei organizate. Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, a sărit în apărarea „primărelului” cu vocaţie teroristă Renato Usatîi, numindu-l un „erou” care nu se teme să spună adevărul. Mai mult, episcopul Marchel şi-a însuşit în poziţia sa publică şarpele obscenităţii cu atâta patos, încât îl vede pe borfaşul Usatîi un soi de titan haristic care nu are nevoie de protecţia sa, fiindcă „de protecţie au nevoie cei slabi, obijduiţi şi vinovaţi. Renato Usatîi nu se încadrează în nicio categorie din aceasta. El poate singur să îşi facă dreptate”. O primă concluzie: ca să devii erou în Republica Moldova nu-ţi trebuie decât un Marchel sau un ÎPS Vladimir care să-ţi ştampileze permisul „religios” cu mânuţa Moscovei, atât.
Domnilor ÎPS şi Marchel, eu vă propun altceva: ce-o mai lălăiţi atâta, cereţi direct sinaxarea lui Usatîi şi Filat, ca să ştim o treabă, să oficializăm cum trebuie tangoul mafiotic. Vorba aia păgână: ori suntem medievali, ori nu mai suntem!