Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, a disecat gestul preşedintelui Klaus Iohannis, de a retrimite spre examinare, la Parlament, legea prin care România acordă un împrumut de 150 de milioane de euro Republicii Moldova.
Bucureștiul trebuie să își schimbe atitudinea față de Republica Moldova, să adopte o severitate corectă, în sensul acelei „resetări” de tipul „punct şi de la capăt”, a precizat Dan Dungaciu într-o intervenţie pentru postul de televiziune Digi 24.
„Cred că varianta bună și corectă este ca mesajul pe care l-a transmis Președinția să fie un fel de Republica Moldova – punct și de la capăt. Alminteri spus, reacția cu Republica Moldova trebuie să intre într-o nouă logică, o logică în care nu doar România sau partenerii Republicii Moldova trebuie să facă ce trebuie și Republica Moldova să facă ce vrea, ci și Republica Moldova să facă ce trebuie atunci când partenerii ei fac ceea ce trebuie. Și din punctul ăsta de vedere, cred că partea cea mai bună a acestui mesaj este, în măsura în care el devine cu adevărat vârf de iceberg, acel vârf de iceberg care se vede și care are în spate o nouă viziune. Dacă lucrurile vor sta așa sau nu, rămâne să vedem, pentru că una dintre problemele mari pe care, după părerea mea, Președinția le are este în a comunica cu adevărat temele majore de politică externă, în așa fel încât să se simtă sau să se resimtă și viziunea din spatele declarației, nu doar declarația goală”, a comentat directorul ISPRI.
Analistul a mai precizat că România trebuie să impună condiţii clare când acordă un împrumut Republicii Moldova, pe fondul crizei politice de la Chişinău, nu să ofere banii indiferent de circumstanţe.
„De-aici înainte ar trebui să fie o condiționalitate mai apăsată cu Republica Moldova, în sensul în care Republica Moldova nu poate pretinde ajutor financiar de la România, dacă Republica Moldova nu are o identitate proeuropeană care să valideze și să facă posibil acel sprijin. România are posibilitatea tehnică, chiar în Acordul invocat, să modifice termenele și tranșele pe care le poate oferi Republicii Moldova, pentru că există anexele acelui acord”, a subliniat Dungaciu, adăugând că Republica Moldova încă mai are timp pentru a demonstra că alege direcţia europeană.
„Dacă Republica Moldova, cred eu, în prima jumătate a lunii noiembrie reușește să aibă o coaliție în Parlament de cel puțin 51 de deputați care să susțină un guvern proeuropean, România poate să revină asupra acestei decizii. Mingea, în acest moment, se află în Republica Moldova și cred că există posibilitatea ca Republica Moldova, într-o săptămână, cel mult, să aibă un guvern proeuropean și susținut nu de Partidul Comuniștilor și nici de Partidul Socialiștilor, deci să satisfacă aspirațiile pe care și România și alți parteneri de dezvoltare le au apropo de Chișinău”, a explicat Dan Dungaciu.
„Există și o parte bună, pozitivă a acestui mesaj pe care Bucureștiul l-a dat – și e foarte bine că l-a dat și trebuia să îl dea, după părerea mea, mai demult. România a mai avut relații care declarativ sunau bine, la sfârșitul anilor 90, când era un guvern proeuropean la Chișinău, România a pierdut 86 de milioane de dolari oferiți Republicii Moldova, pentru că a mers pe aceeași filosofie eronată pe care s-a bazat și acest acord, că România trebuie să ofere bani gratis Republicii Moldova. România nu trebuie să ofere bani gratis Republicii Moldova, România trebuie să ofere bani Republicii Moldova, dacă Republica Moldova face ce trebuie și dacă acești bani vin flancați, de fapt, de investiții românești, companii românești care să treacă Prutul, să se înșurubeze în economia și piața financiară a Republicii Moldova, în așa fel încât decalajele dintre malurile Prutului, care înseamnă decalajele dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană să fie reduse. Asta este de fapt filosofia pe care România trebuie să o facă și singurul aspect pozitiv pe care trebuie să-l urmărim de aici înainte apropo de asta”, a mai comentat şeful ISPRI.
În privinţa instrumentelor necesare unei condiţionări de care beneficizază România în relaţia cu Republica Moldova, prin parteneriatul strategic pentru integrare europeană semnată între Bucureşti şi Chişinău, Dan Dungaciu a făcut următorul comentariu: „Trebuie să fie un parteneriat, un parteneriat pe care Chișinăul să și-l asume în aceeași măsură ca Bucureștiul și să nu aștepte ca orice s-ar întâmpla în Republica Moldova, Bucureștiul să fie pregătit să dea bani”.
Un marș pentru resetarea României și a Republicii Moldova a avut loc duminică, 8 octombrie, la Chișinău, în contextul în care ambele state au rămas fără guvern.
Manifestația organizată la inițiativa Blocului Unității Naționale și a Consiliului Unirii a început cu un moment de reculegere în memoria victimelor care au trecut la cele veșnice în urma incendiului devastator din clubul bucureștean Colectiv.
Principala revendicare a fost desemnarea unui guvern comun pentru ambele maluri ale Prutului.
