Poziţia Gazprom pe pieţele de energie post-sovietice s-a schimbat considerabil în ultimii cinci ani, devenind ambiguă, se arată într-o analiză a platformei International Relations and Security Network.
În ecuaţia acestei schimbări de monopol, Republica Moldova este pentru gigantul Gazprom un „călcâi al lui Ahile”, laolaltă cu alte pieţe mici precum Ucraina sau statele baltice, care caută în prezent să rupă dependenţa de gazul rusesc.
„Potențialul de concurență pentru Gazprom din partea altor furnizori ruşi rămâne foarte limitată în zona post-sovietică. Prin urmare, problema principală a Gazprom nu este concurența din partea unor furnizori ruşi alternativi, însă clienţii post-sovietici caută diverse modalităţi pentru a căuta surse alternative în Europa, care pot veni chiar la un preț mai mic decât al Gazpromului. În măsura în care astfel de rezerve – deja stabilite în statele baltice, Ucraina și Moldova (interconectarea energetică cu România n.r.) – slăbesc poziţia generală a Gazprom și îl expun la o concurenţă de preț, profiturile de pe piețele post-sovietice vor continua să scadă”, se arată în materialul de analiză.
Concernul Gazprom are un buton de control pe piaţa energetică a Republicii Moldova prin intermediul Moldovagaz, principalul distribuitor de gaze naturale de peste Prut, manevrat geostrategic printr-un capital mixt moldo-rus.
În prezent, volumul datoriei Moldovagaz către Gazprom se apropie de 6,2 miliarde de dolari. Mai exact, la paritate cu Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova. Defalcată, datoria arată în felul următor: 800 de milioane de dolari sunt ale Chișinăului, iar restul de 5,4 miliarde de dolari sunt datorii acumulate de regiunea transnistreană. Pe primele şase luni ale acestui an, datoria Moldovagaz faţă de Gazprom s-a majorat cu peste 300 de milioane de dolari.
Din datele făcute publice de Gazprom, reiese că Republica Moldova cumpără gaz la un preț cu aproape 13% mai mare decât statele din Uniunea Europeană și cu 44% mai scump decât statele din CSI.
