La prima vedere, nu pare decât o înşiruire banală de coordonate: 47°46′47″N 29°12′35″E. În realitate, acest flux de cifre aparţine teritoriului pe care se află unul dintre cele mai mari depozite de arme din Europa de Est, construit în 1940. Depozitul militar de la Cobasna, aflat sub jurisdicţia separatiştilor din regiunea transnistreană, sat situat la circa 200 de kilometri de punctul de trecere al frontierei Leușeni-Albița.
Total necunoscut europeanului de rând, satul Cobasna se află permament pe lista de „alarme roşii” a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care nu de puţine ori a atras atenţia Chişinăului că deţine pe teritoriul Republicii Moldova o veritabilă bombă cu ceas. Dacă cele aproximativ 20.000 de tone (conform cifrelor făcute publice de organizaţiile internaţionale) de muniţii rămase în depozit în urma destrămării URSS vor fi înghiţite de un incendiu, Republica Moldova s-ar trezi subit în plin cataclism ecologic.
În acest depozit se păstrează moştenirea de arme a fostei armate a 14-ea, dar și o parte din armamentul din fosta RDG și Cehoslovacia.
Informaţiile despre condiţiile în care este păstrat armamentul sunt învăluite în aceeaşi ceaţă propagandistică prin care nu transpare nimic, ca mai tot ce vizează regiunea transnistreană.
Fostul vicepremier Victor Osipov, responsabil de problemele reintegrării fâşiei separatiste în Republica Moldova, spunea în 2009 că depozitul de Cobasna este un focar de risc: „Arsenalul este menținut acolo în pofida promisiunii făcute de Rusia la Summitul OSCE din 1999 că-și va retrage trupele și armamentul până în 2002. Între timp, au fost retrase 22 de tone de munițiii, fiind distruse 300 de tancuri și alte vehicule blindate. Din 2003, însă, acest proces este oprit, motivația Moscovei fiind că Tiraspolul ar fi cerut ca prezența militară rusească să fie păstrată, de teama «agresiunii militare» din partea Chișinăului. Simultan, au fost suspendate și inspecțiile internaționale, astfel încât nimeni nu mai cunoaște în ce condiții este păstrat acest armament”.
Vicepremierul de la acea dată admitea că nu este exclus furtul de arme şi muniţii din depozit.
Şi un fost ministru al Apărării, generalul Vitalie Marinuţa, atrage atenţia asupa pericolului pe care îl reprezintă acest depozit pentru siguranţa întregii regiuni, precizând că muniţia ar putea fi folosită şi în scopuri teroriste.
În caz de explozie, susţine Marinuţa, puterea deflagraţiei ar fi echivalentă cu cea a unei bombe atomice de 10 tone.
„Conform documentelor pe care le deținem noi și organizațiile internaționale mai sunt în jur de 20.000 de tone de muniție, de artilerie, de infanterie, echipament militar etc. Conform unui studiu al Academiei de Științe al R. Moldova, în caz de deflagrație puterea exploziei ar putea echivala cu cea a unei bombe atomice de 10 tone, aproximativ celor din Hiroșima și Nagasaki. Eu sunt convins că, în mare parte, acestea sunt cu termenul de utilizare expirat, iar unele și cu termenul de păstrare expirat. De aceea, la momentul actual, ar fi foarte bine dacă comunitatea internațională ar putea să elaboreze un mecanism de control al depozitelor de la Cobasna, astfel ca ele să nu ajungă o sursă de pericol regional, dar și o posibilitate de înarmare a «omuleților verzi» și a altor formațiuni din afara țării”, declara recent pentru Deutsche Welle Marinuța.
