Cea de-a treia întâlnire organizată recent de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni a avut ca temă ”Rolul bursierilor din Republica Moldova și Ucraina în comunitățile de origine”. Invitați au fost: Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, Liliana Popescu, prorector SNSPA, și Ileana Racheru, cercetător în cadrul Institutului Diplomatic Român. Gazda evenimentului a fost Dan Stoenescu, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni.
Aspecte pozitive, aspecte negative
După un discurs scurt, în care a prezentat rolul DPRRP în dezvoltarea relațiilor cu românii de pretutindeni, prin numeroase programe culturale finanțate de statul român, ministrul delegat Dan Stoenescu a plecat la Parlament, unde se dezbătea în plen bugetul pentru anul 2016. Moderatorul întâlnirii, Petre Guran, director al Institutului Eudoxiu Hurmuzachi, i-a dat cuvântul Lilianei Popescu, prorector SNSPA, profesor în cadrul acestei instituții de aproape 20 de ani. În baza acestei experiențe, Liliana Popescu a afirmat cu convingere: ”Am avut din Republica Moldova studenți străluciți. Unii au plecat mai departe în Vest, alții s-au întors în Chișinău și lucrează în instituțiile statului.” Pentru Liliana Popescu ”este bine că există acest program de burse”, iar ”profesorii nu fac diferența între studenții români și cei din Republica Moldova”. Un mare avantaj al bursierilor ar fi că descoperă în România ”un proces transparent” în urma căruia ei au acces la locurile de învățământ, fie că e vorba de licență, masterat sau doctorat. Studenții basarabeni se bucură că nu mai au de a face cu ”sistemul corupt din Republica Moldova”, pe care l-au evitat venind în România. Aspectele pozitive enumerate de Liliana Popescu se transformă ușor în aspecte negative. Bursele ar fi obținute ”prea ușor”, locurile câștigate nu ar mai fi motivante și de aceea bursierii renunță la ele, mai ales că bursele de merit nu pot fi accesate. Unii spun că e bine la cazare, alții se plâng de segregare. La final, prorectorul SNSPA ne-a recomandat să ținem cont de diferențele între studenții din Republica Moldova și cei din România: ”Uneori neglijăm diferențele culturale între studenți. Vorbind aceeași limbă nu înseamnă că suntem identici”. În timp ce doamna Popescu se îndrepta spre ieșire, fiindcă a plecat imediat după expunere, mă gândeam că exact aceeași situație există și în cadrul unei familii: membrii vorbesc, de obicei, aceeași limbă, dar nu sunt, firește, identici!
Ce fac foștii bursieri
Ileana Racheru ne-a avertizat că va prezenta un mic studiu realizat în urma unor discuții avute cu foști bursieri ai statului român. Programul de burse s-ar dovedi un fel de aspirator de creiere din Republica Moldova și Ucraina, ba chiar o trambulină către Vest. Cu toate acestea, unii absolvenți aleg să revină în locurile de origine, dar entuziamul acumulat în România pe perioada studiilor se stinge în urma contactului cu realitățile moldovenești. Unde se angajează foștii bursieri? Cei mai mulți în instituțiile statului, dar și în mediul academic și al societății civile. Unii ajung parlamentari. Un procent de 10% din aleșii moldoveni a absolvit studii în România. Unii dintre foștii bursieri reușesc să înființeze un ONG, dar le este dificil să obțină granturi pentru proiecte. Concluziile cercetătoarei de la Institutul Diplomatic Român nu ar fi chiar optimiste din perspectiva procesului de europenizare. UE este percepută de către societatea din Republica Moldova ca atractivă economic, dar ca o amenințare la adresa familiei. E greu și de evaluat impactul bursierilor asupra societății de origine. În Ucraina situația este alarmantă. Absolvenții nu-ți doresc decât să se integreze mai rapid în societatea ucraineană și să nu-și mai bată capul cu românismul.
Unionismul minții
Legătura dintre programul de burse și procesul de europenizare i s-a părut ”artificială” lui Dan Dungaciu, care a susținut că ”statul român trebuie să ofere burse fără să ia în calcul europenizarea”. Problema pe care o sesizează expertul este aceea că, ulterior, nici statul român, nici companiile private nu se preocupă să îi păstreze pe absolvenți în România. În opinia lui Dan Dungaciu, România ar trebui, în baza unei ”gândiri sistemice” să-i integreze pe foștii bursieri aici în țară, să nu plece în altă parte. În ce privește percepția României de către societatea și clasa politică de peste Prut, lucrurile ar sta cam așa: când Republica Moldova se poticnește, România devine atractivă. Ce tip de unionism profesează Dan Dungaciu? ”Unionism al minții, nu unionism al inimii.” Republica Moldova ar reprezenta un fel de bazin de forță de muncă, evident calificată, care să umple golurile lăsate de emigrarea românilor în Vest. ”Politica de burse să se facă în raport cu piața muncii. Au plecat medicii și asistenții medicali în Occident, putem aduce medici și asistenți din Republica Moldova.”
Românismul și Oficiul pentru Imigrări
Sala ”Grigore Gafencu” din cadrul MAE nu a dat pe dinafară de lume, dar nici nu au rămas prea multe scaune goale. Eugen Popescu, director general al Romanian Global News, a cerut ca statul român să investească mai mult în lecțiile de românism pentru bursieri, altfel, după cum s-a și întâmplat deja, aceștia ajung să fie recrutați de serviciile de securitate din țările de origine. Până să ofere ore de patriotism basarabenilor, statul român, prin Oficiul de Imigrări, oferă o lecție de realism dur fraților de peste Prut. Un reprezentant al unei asociații studențești a reclamat faptul că basarabenii sunt primiți la același ghișeu cu arabii și chinezii! Ba mai mult, la Consulatul României de la Chișinău li s-ar fi cerut aplicanților să se declare în acte etnici moldoveni. Una peste alta, dezbaterea a fost utilă și interesantă, prin calitatea expunerilor celor trei invitați.
