Republica Moldova este restanțieră la capitolul implementării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Acest aspect a fost semnalat de noul premier de la Chișinău, Pavel Filip, care dorește să ia restanțele și să revină la Planul național de acțiuni privind implementarea Acordului.
„Am găsit o listă lungă de restanțe. Pot să înțeleg contextul în care au fost admise, dar așa nu mai merge! De acum înainte, voi monitoriza personal respectarea deciziilor luate în acest cadru. Lichidarea restanțelor să nu dureze mai mult de 30 de zile”, a declarat Filip după şedinţa Comisiei pentru integrare europeană, se arată într-un comunicat de presă al Executivului de la Chișinău.
Primul ministru a anunțat că în medie, Acordul de Asociere cu UE este implementat în procent de 60-63%, iar în termen de 5 zile miniştrii din Cabinetul său trebuie să propună planuri de acţiuni de eliminare a restanţelor în domeniile de care sunt responsabili.
Recent, o analiză IPRE referitoare la implementarea angajamentelor Republicii Moldova în baza Acordului de Asociere din domeniul reformei justiției și combaterii corupției indica faptul că Republica Moldova nu poate implementa cu succes Acordul de Asociere cu UE din cauza eficienței slabe a reformelor din sectorul justiției și de luptă contra corupției. Pe parcursul ultimului an, în cadrul instituțional din sectorul justiției și de luptă contra corupției nu au fost remarcate îmbunătățiri semnificative, iar unde au fost înregistrate progrese, acestea pot fi în continuare contestate la capitolul eficiență, transparență și excluderea conflictului de interese.
Potrivit analizei IPRE, nu s-a avansat pe reformarea sistemului organelor procuraturii, inclusiv aprobarea unei noi legi cu privire la procuratură care să ofere o mai mare independență procesuală a procurorilor în procesul de urmărire penală și a organelor de autoadministrare precum Consiliul Superior al Procurorilor, stabilirea unui mod transparent de selecție a Procurorului General și asigurarea independenței suficiente a Procurorului General în exercitarea mandatului său. Totodată, nu există o susținerea adecvată cu resurse financiare și umane a organelor procuraturii, prin salarizare adecvată, oferirea resurselor umane de asistent și consultant al procurorului.
De asemenea, nu au fost înregistrate progrese în agenda de restabilire a independenței Centrului Național Anticorupție, inclusiv în procesul de investigare a cazurilor de corupție, în special în rândurile persoanelor care dețin funcții de demnitate publică.
Deși au fost implementate unele modificări în procesul de administrare a dosarelor, inclusiv distribuția aleatorie, modificările legislative în vigoare nu asigură excluderea totală a conflictului de interese în procesul de administrare a sistemului de distribuție aleatorie, în special funcțiile președinților și vicepreședinților instanțelor de judecată și cele ale șefului secretariatului, care intră în conflict. Se observă lipsa noi hărți de amplasare a instanțelor judecătorești pentru a asigura un volum de lucru echitabil pentru judecători și a utiliza cât mai eficient posibil resursele oferite sistemului instanțelor judecătorești pentru înfăptuirea eficientă a justiției, susțin specialiștii.
