La București va fi lansat luni Consiliul Consultativ Mass-Media România – Republica Moldova, pentru implementarea spaţiului comunicațional comun.
Detalii despre Consiliu vor fi anunțate în cadrul unei conferințe de presă organizate de Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe luni, ora 13.30, la sediul MAE, sala Grigore Gafencu.
La conferința de presă vor participa ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, ministrul consultării publice și dialogului social, Victoria-Violeta Alexandru, ministrul comunicațiilor și pentru societatea informațională, Marius Bostan, secretarul de stat din Departamentul pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, Petre Guran, precum și membri ai secretariatului Consilului Consultativ Mass-Media România-Republica Moldova.
Membrii Consiliului Consultativ sunt reprezentanți ai Consiliilor Naţionale ale Audiovizualului, canalelor de informare în masă de pe ambele maluri ale Prutului, membri ai societăţii civile și experţi în comunicare. Potrivit DPRRP, Consiliul se va întruni alternativ, la Bucureşti şi la Chișinău.
În noiembrie 2015, ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, a declarat că „Republica Moldova este un stat vecin cu care împărtăşim aceeaşi istorie, aceeaşi limbă şi aceeaşi cultură. În acest sens, vom încerca să rupem toate barierele comunicaţionale dintre noi şi vom iniţia demersuri privind instituirea unui spaţiu comunicaţional comun între România şi Republica Moldova, astfel încât instituţiile audiovizualului din România şi din Republica Moldova să aibă acces reciproc, liber şi gratuit. Dorim să creăm un spaţiu în care vorbitorii de limbă română de pe ambele maluri ale Prutului să se simta liberi, acasă, în propria lor limbă. (…) Prin spaţiu audiovizual comun mă refer la faptul că atât românii din Republica Moldova, cât şi românii din România trebuie să aibă acces la canale de televiziune în limba română şi la posturi de radio in limba română. Din păcate, presa de limba română întâmpină probleme în Republica Moldova şi numai prin ruperea barierelor la nivel audiovizual putem impulsiona prezenţa culturii române şi identităţii naţionale în Republica Moldova. De asemenea, este foarte important ca şi românii din România să aibă acces la ştiri, la informaţii, despre ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Numai prin schimbul de informaţii, acces la spaţiul audiovizual comun, putem să ne apropiem, având în vedere că avem aceeaşi limbă, aceeaşi cultură, suntem două state, o singură naţiune.” De asemenea, Stoenescu anunţa deschiderea de „staţii locale de radio şi de televiziune româneşti” în Republica Moldova, aspect de o importanță majoră pentru populația dintre Prut și Nistru.
În Republica Moldova, proporția de mass-media de limbă rusă este covârșitoare față de cea de limbă română – de peste 80% și prin intermediul acesteia se manifestă direct și agresiv propaganda rusă.
