În contextul împlinirii a 24 de ani de la începutul agresiunii armate ruse împotriva Republicii Moldova, din 2 martie 1992, Diaspora unionistă observă că realitățile din stânga Prutului sunt dominate și astăzi de consecințele acestei agresiuni. Totodată, Diaspora susține că persistența unui „conflict înghețat” la frontiera de Est a Republicii Moldova este utilizată în mod sistematic de către politicieni în calitate de (pseudo-)argument împotriva Unirii.
„Existența unei regiuni obscure, dominate de clanurile banditești, care se bazează pe o permanentă și substanțială susținere din partea Kremlinului – subminează puternic dezvoltarea Republicii Moldova și apropierea sa de Occident, iar în primul rând – de România. Noi, membrii din Diaspora ai Platformei Unioniste Acțiunea 2012, considerăm că obiectivul reunificării Republicii Moldova cu România trebuie să fie realizat cât mai curând, fără a ne împiedica de chestiunea transnistreană. De-a lungul deceniilor, conflictul înghețat din stânga Nistrului a fost instrumentalizat și folosit în mod cinic de către Federația Rusă, servind în același timp și pentru promovarea în regiune a intereselor imperialiste și mafiote. Regiunea transnistreană este astăzi o amenințare serioasă la adresa securității regionale, și din acest motiv noi cerem comunității internaționale să contribuie în mod activ la internaționalizarea procesului de soluționare a conflictului”, explică prin intermediul unui comunicat de presă filialele din Diaspora ale Acțiunii 2012.
Diaspora amintește și de victimele agresiunii Federației Ruse din 1992. „Păstrăm cu sfințenie un profund sentiment de memorie și recunoștință pentru sacrificiul sutelor de compatrioți care și-au pierdut viața apărându-și cu arma în mâini vatra strămoșească, și a sutelor de mii de persoane care au avut de suferit, moral și fizic, în urma agresiunii rusești din 1992”, conchide Diaspora unionistă.
În urmă cu 24 de ani, pe 2 martie începea „oficial” războiul moldo-rus de pe Nistru, deşi primele ciocniri între voluntarii Republicii Moldova şi armata a 14-a a Rusiei avuseseră loc încă de la finele anului 1991.
30.000 de persoane au participat la conflictul armat din 1992. 287 dintre acestea și-au pierdut viața, dintre care 198 de militari ai Armatei Naţionale şi 89 de angajați ai Ministerului de Interne. Sute de voluntari au rămas invalizi.
