Expertul în economie Petrișor Peiu susține că unirea României cu Republica Moldova „poate și trebuie inclusă în toate scenariile de viitor ca o opțiune, validată prin modele și calcule de susținere financiară”. De asemenea, coordonatorul Departamentului de Analize Economice al Fundației Universitare a Mării Negre (FUMN) este de părere că această opțiune ține de normalitate, de firesc.
„Demersul actual se mai dorește și un punct de plecare pentru cei cu adevărat unioniști: haideți să încercăm să construim alternative credibile și fundamentate la paradigma actuală a <<încremenirii în proiect>>! Neincluderea Reunificării printre opțiunile de viitor ale României ar însemna o trădare a statutului intelectualității: starea de normalitate ne impune să luăm în considerare și acest scenariu”, precizează Petrișor Peiu pentru Ziare.com.
Specialistul în economie vorbește despre un punct de plecare al foii de parcurs a Unirii: Ministerul Reunificării. „Acest minister poate oricând să fie un model și un început și pentru noi, în sensul în care se poate creea, la Guvern sau la Președinție, un departament sau o agenție pentru problematica asociată Republicii Moldova, cu două obiective majore: coordonarea asistenței financiare (finanțare de proiecte, ajutor de dezvoltare și ajutor umanitar) acordată Republicii Moldova; elaborarea de modele exhaustive, precum și de ghiduri practice de realizare a Reunificării”, propune Peiu.
O a doua etapă ar viza asumarea de către clasa politică românească a principiilor Reunificării, prin următorii pași:
a) realizarea „reunificării dintr-o bucată”;
b) intrarea Republicii Moldova sub jurisdicția integrală a României, implicit aderarea automată la NATO și UE;
c) validarea parlamentară atât la Chișinău, cât și la București, și convocarea unui Parlament al României reîntregite; stabilirea capitalei la București;
d) înglobarea tuturor minorităților naționale și integrarea lor după modelul de succes parcurs de minoritatea maghiară;
f) salarii pentru funcționarii publici din Republica Moldova la nivelul celor din România încă din prima zi după Reunire;
g) pensiile din Republica Moldova la nivelul celor din România încă din prima zi după Reunire și renunțarea la principiul contributivității pensiilor din teritoriul actualei Republici Moldova pentru o perioadă de 20 ani;
h) dreptul companiilor de utilități și al operatorilor reglementați/licențiați de pe cele două maluri ale Prutului de a opera liber pe teritoriul reîntregit;
i) valabilitatea tratatelor internaționale se va menține și pentru România reîntregită;
j) unificarea instituțiilor naționale de tip Curtea Constituțională, Consiliul Concurenței, ANRE, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Casa Naționala de Pensii, etc. și modificarea organismelor de conducere după principiul proportionalității (cinci șesimi pentru actuala Românie și o șesime pentru actuala Republica Moldova);
k) garantarea, pentru o perioadă de 20 ani, a unei reprezentări proporționale în noul Guvern (o șesime) pentru românii din actuala Republica Moldova; garantarea scrutinului parlamentar proporțional pentru o perioadă de minim 20 ani;
l) garantarea alocării a cel puțin o sșsime din fondurile structurale europene puse la dispoziția României pentru infrastructura si proiectele de dezvoltare de pe teritoriul actualei Republici Moldova;
m) garantarea alocării, pentru o perioadă de minim 25 ani, a cel puțin o șesime din fondurile de investiții la nivel național pentru proiectele de pe teritoriul actualei Republici Moldova;
n) crearea unui fond de investiții, în valoare de minim 2% din PIB, pentru o perioadă de minim 25 ani, destinat atenuării diferențelor de dezvoltare dintre teritoriul din stânga, respectiv dreapta Prutului;
o) unitatea administrativ-teritorială de bază pentru teritoriul actualei Republici Moldova va deveni județul, conform legislației românești în vigoare.
Citiți articolul integral pe Ziare.com.
