De la reunificarea Germaniei, aproape fiecare neamt achita asa-numita taxa de solidaritate pentru reconstructia Germaniei de Est. Pastrand proportiile, romanii platesc in felul lor o “taxa de solidaritate” cu moldovenii de peste Prut. Sub forma unei asistente financiare acordate de catre statul roman Republicii Moldova, zeci de milioane de euro ar trebui sa se mute, incepand cu 2011, din visteria saracita a Bucurestiului in cea de la Chisinau. Cat de mare este aceasta “taxa”? In ce directie se indreapta banii? Exista in acest aranjament avantaje si pentru Romania? Dar poate cea mai dureroasa intrebare: ramanem solidari cu moldovenii de peste Prut chiar si atunci cand comunistii revin la putere?
5 lei pe an: atat ar trebui sa doneze fiecare roman Moldovei de peste Prut. E mult, e putin? E deocamdata pe hartie. De la inceputul lui 2010, atunci cand Romania a promis 100 milioane de euro ajutor financiar pana in 2013 pentru Republica Moldova, in “buzunarele” moldovenilor au ajuns practic doar sapte milioane, ajutor de urgenta pentru reconstructia caselor din zonele afectate de inundatii. Deocamdata doar pe hartie, Romania devine astfel, in plina criza, cel mai important donator european pentru Republica Moldova.
UNDE SE DUC BANII?
In buna traditie damboviteana, banii oferiti Republicii Moldova sunt gestionati de 4 institutii. In ordinea crescatoare a importantei fondurilor aflate in administrare: Institutul Cultural Roman, Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, Ministerul Afacerilor Externe (care are la dispozitie 2 milioane de euro ca ajutor pentru dezvoltare) si…surpriza… Ministerul Dezvoltarii, care se ocupa de cele 100 milioane de euro. Expertii Centrului Roman pentru Politici Europene remarcau intr-un raport publicat la sfarsitul anului trecut ca “desi are ceva experienta in gestionarea proiectelor, acest minister nu are expertiza pe zona Moldova, nici contactele necesare acolo. Cum era de asteptat (…) comunicarea cu Ministerul Afacerilor Externe, care are expertiza, a lipsit. Ministerul Dezvoltarii a plecat din start cu un handicap.” Prin urmare, “avem multa bunavointa, dar nu stim exact cum sa o tranformam in actiuni concrete”. Ministrul roman de externe doreste taierea acestui nod gordian prin concentrarea pe proiecte cu impact. “Decat sa facem o puzderie de pachetele cadou care sa se risipeasca in lucruri fara relevanta, sa ne concentram, de exemplu, pe interconectorul de gaze”, declara Teodor Baconschi la sfarsitului lui mai 2011.
O strategie care ar intepa colosalul monopol al Gazpromului in Republica Moldova. Total dependenta energetic de gazul rusesc, materializarea unei conducte de gaz intre Iasi si Ungheni va permite Moldovei sa respire mai liber. Se discuta, deocamdata indecis, chiar despre folosirea depozitului de la Margineni (aflat pe teritoriul Romaniei) ca spatiu de depozitare si sursa pentru Republica Moldova si, de asta data mai decis, despre conectarea Republicii Moldova la proiectele AGRI si Nabucco. Toate acestea vor oferi un spatiu mai larg de manevra Chisinaului in relatiile sale cu Moscova, dar cat este putinta si cat este dorinta putem vedea din structura investitiilor ruse si romane intre Prut si Nistru. Cei mai mari investitori rusi sunt Gazprom-ul, “FGUP Salut” din Moscova care controleaza o companie din industria militara, Lukoil, “Bucuria SA”, “Silver Wings” care activeaza tot in industria militara si un concern activ pe piata media*. Principalii investitori romani provin in special din aria comertului si a serviciilor: Rompetrol, Banca Transilvania, Romstal, Siveco si cativa jucatori pe piata media (Adevarul si ProTV)**. De curand, a aparut stirea triumfalista ca Romania a depasit Rusia in topul investitorilor straini in Republica Moldova. Dar cat de inselatoare pot fi unele statistici, “provenienta firmelor si a capitalului care actioneaza in Republica Moldova nefiind deloc limpezi”, cum remarca politologul Dan Dungaciu pentru HotNews.ro. Cipru detine un straniu loc doi in acest top al investitorilor straini in Republica Moldova***. Este drept ca, odata cu venirea la putere la Chisinau a aliantei pro-europene, schimburile comerciale cu Romania au explodat. Nici nu era greu in prezenta unor cantece de sirena, emise printre altii chiar de catre ambasadorul moldovean la Bucuresti, Iurie Renita: “Rugam firmele romanesti sa treaca Prutul cu investitii. Aveti mai mult curaj si veti vedea ca profitul este garantat!” Dar este mai greu sa treci Prutul intr-o tara in care competitia nu este inca suficient de libera.
Daca faptul ca Ilie Nastase are 4 restaurante McDonalds in Chisinau e un detaliu colorat, detinerea de catre grupul feroviar roman Grampet (controlat de Gruia Stoica) a 60% dintr-ocompanie care va dezvolta caile ferate din Republica Moldova reprezinta primul semnal serios legat de potentialul economic al Moldovei. Desi redusa, piata moldoveneasca se poate metamorfoza intr-o extensie atractiva pentru companiile din UE. Sau chiar mai mult, poate deveni o trambulina spre piata fostelor republici sovietice. In prezent sunt luate in calcul investitii romane intr-un parc eolian pe teritoriul Republicii Moldova sau chiar implicari in procesul de privatizare demarat de autoritatile de la Chisinau. „Stati cu ochii pe anunturile de la Chisinau, vor aparea proiecte interesante”, declara in urma cu cateva zile ministrul moldovean al Economiei, Valeriu Lazar. La ultimul forum economic bilateral, desfasurat la Bucuresti, s-a vorbit chiar despre privatizarea in parteneriat public-privat a Moldtelecom (compania de telefonie a Rep.Moldova), dar tema este veche, dovedit sterila si strans legata de aspectul politic. Acelasi lucru este valabil si pentru celelalte privatizari potentiale, care includ aeroportul international din Chisinau, compania Air Moldova sau anumite combinate viticole. O privatizare masiva in Republica Moldova necesita un consens politic consistent, astfel de actiuni urmarind intotdeauna obiective de natura politica, nu doar economica. Date fiind ultimele rezultate ale alegerilor din Chisinau, ar fi prematur sa afirmam ca integrarea europeana va ramane obiectivul politic care va dirija posibilele privatizari.
ROMANIA PE O SARMA SUBTIRE
Si ajungem iata in fata spectrului care bantuie imaginarul romanilor dornici sa vada Republica Moldova integrata in UE: partidul comunist din nou la putere. Intr-o declaratie pentru HotNews.ro, ambasadorul Romaniei la Chisinau, Marius Lazurca, pune un diagnostic evident: „Semnalez dependenta directa dintre interesul investitorilor romani si atitudinea guvernului de la Chisinau. O revenire la putere a unui guvern ostil Romaniei ar compromite recentele tendinte pozitive”. Romania danseaza pe o sarma subtire, atenta sa nu cada in plasa acuzatiilor de interventionism, dar nici sa nu-i dezamageasca pe moldovenii pro-europeni. Cat de dificil este o demonstreaza nemultumirile reprezentantilor ONG-urilor moldovenesti: daca alte ambasade occidentale la Chisinau ofera tot felul de programe pentru societatea civila, din precautie ambasada Romaniei nu o face inca suficient. Pe de alta parte, personalul consular al Romaniei in Republica Moldova a devenit cel mai numeros dintre toate celelalte reprezentante diplomatice romanesti. Si sectia politica a Ambasadei de la Chisinau numara 5 membri, un numar mai mare decat in multe alte reprezentante romanesti. Totusi, desi Romania se pune administrativ la dispozitia cetatenilor de peste Prut, politic cedeaza prim-planul Uniunii Europene.
Bruxelles-ul, nemultumit de harababura politica de la Chisinau, a inceput insa sa joace pragmatic: indezirabil este doar fostul presedinte comunist, Vladimir Voronin, un partid comunist condus de Igor Dodon (aproape primar al Chisinaului) fiind o optiune digerabila. In definitiv, nu ar fi pentru intaia oara cand europenii ar lucra cu niste comunisti reformati, dar nu reformisti. Punctul de vedere al Uniunii Europene la Chisinau nu coincide in totalitate cu cel al Romaniei.
Asadar, revenirea comunistilor la putere va naste dileme mai curand la Bucuresti decat la Chisinau sau la Bruxelles. Sa ramana Romania solidara cu Republica Moldova, chiar si atunci cand va fi condusa de comunisti? Exista doua raspunsuri: unul al mintii, celalalt al sufletului. Calculand rece, expertii Centrului Roman pentru Politici Europene„recomanda cu tarie ca banii sa fie oferiti indiferent de formula viitoare de guvernare [de la Chisinau]. O razgandire ar fi catastrofala din punct de vedere al imaginii si ar confirma paranoia politica de la Chisinau. Daca statul moldovean redevine ostil, atunci solutia nu este sa retragem fondurile, ci sa le dam societatii moldovenesti.” Raspunsul inimii va trebui sa fie si el afirmativ, caci Republica Moldova ramane singurul loc din lume unde Romania este o (mare) putere.
Note:
* Sursa: Forumul de Afaceri Romania-Moldova, iunie 2011.
** Sursa: Ministerul Afacerilor Externe din Romania.
*** Sursa: Ministerul Economiei al Republicii Moldova, 2011
Sursa: CONTRIBUTORS.RO