Negocierile dintre Republica Moldova şi Rusia pe tema conflictului transnistrean sunt o greşeală, consideră analistul Dan Dungaciu, preşedintele Fundaţiei Universitate a Mării Negre (FUMN).
Primul motiv este acela că Republica Moldova se află acum într-o poziţie slabă de negociere, cu o Rusie care vrea să profite de context. Contextul? Cel generat de neatenţia la regiune a Statelor Unite şi de o Germanie care vânează un mandat OSCE „de succes”, a explicat Dan Dungaciu în cadrul emisiunii „Orizont European”, de la TVR Moldova.
În al doilea rând, a subliniat analistul, orice negociere, chiar și pe aspectele tehnice, este în avantajul părții transnistrene, deci a Rusiei. Altfel spus, cedând la nivelul „paşilor mărunţi”, Republica Moldova nu face decât să afecteze contextul în care va ajunge să negocieze aspectele politice și de securitate.
„A face cedări acum înseamnă a afecta statutul politic al Transnistriei, pentru că măsurile acceptate acum sunt parte a viitorului statut al regiunii. Dacă cedezi Tiraspolului toate revendicările și prerogativele, înseamnă că cedezi și la nivelul statutului politic. În al treilea rând, negocierea 5 plus 2 se desfășoară concomitent cu negocierile dintre Kiev și Moscova pe tema statutului Donbasului. Asta nu e întâmplător și asta e explicația pentru care Rusia a presat pentru reluarea negocierilor în format 5 plus 2. Orice cedare a Chișinăului va afecta și Kievul și viceversa. Rusia așteaptă ca veriga slabă să cedeze și să accepte o «autonomie extinsă» (a se citi federalizare) în Donbas sau Transnistria, pentru a duce modelul și la vecin. În al șaselea rând, Kievul se află într-o poziție de negociere și mai proastă, din cauza presiunilor externe pentru a se conforma Acordurilor de la Minsk și de a organiza alegeri în Donbas și, concomitent, a accepta un statut special pentru regiune. Situația e complicată și președintele ucrainean Poroșenko face tot felul de volte diplomatice cuplate cu șantaj politic (alegeri anticipate) pentru a se eschiva și a evita alegerile din Donbas. În al șaptelea rând, Chișinăul și Kievul nu colaborează, în ciuda unor declarații politice de la Chișinău, și nu se sincronizează. Confruntate cu presiunile Moscovei, și nu numai, cele două capitale ar trebui să oprească orice negociere cu Rusia conștiente că nu le poate aduce nimic bun. Ucraina și Republica Moldova trebuie să fie ofensive, nu defensive, și să nu lase Rusia să câștige pe teren, la masa negocierilor, și dosarul politic, după ce l-a câștigat pe cel militar. Asta se poate face prin declararea Donbasului și a Transnistriei teritorii ocupate de Rusia și fixarea unei linii de demarcați/granițe administrative care să separe teritoriile ocupate de Rusia de restul teritoriului. Nici Republica Moldova, nici Ucraina nu au forță să se ocupe de aceste teritorii. Să le lase – fără să le recunoască sau fără să le cedeze! – Rusiei în gestiune. Să le plătească și să le întrețină Federația Rusă, nu să le controleze politic Moscova (și prin ele să controleze ambele state), dar să le finanțeze Chișinău, Kievul, UE sau SUA”, a comentat preşedintele FUMN.
În concluzie, a declarat Dan Dungaciu, este nevoie de un parteneriat eficace Kiev-Chișinău pe conflictele înghețate din cele două state prin predarea responsabilității Rusiei și, cu sprijinul partenerilor occidentali, Ucraina și Republica Moldova să își continue reformele care să le apropie de spațiul euroatlantic.
După o pauză de doi ani, la Berlin a avut loc în perioada 2-3 iunie o nouă reuniune oficială a Conferinței permanente pe probleme politice în procesul de reglementare transnistreană, formatul de negocieri „5+2”.
