În contextul comemorării a 76 de ani de la anexarea Basarabiei și Bucovinei de Nord la 28 iunie 1940 de către Uniunea Sovietică, s-a desfășurat o acțiune de comemorare și protest în fața ambasadelor Rusiei din Madrid, Londra, Roma și Paris. Unioniști de pe ambele maluri de Prut au afișat mesaje precum „Noi nu uităm!” și „Basarabia e România” în limba rusă, română și a țării gazdă.
Protestatarii au precizat că prin intermediul acțiunii au dorit să sensibilizeze organismele internaționale în legătură cu consecinţele politicii regimului totalitar comunist şi să susțină aspiraţiile legitime pentru unirea tuturor românilor într-un singur stat.
De asemenea, manifestanții au adresat un șir de revendicări autorităților de la Moscova:
- Retragerea necondiționată a trupelor Federației Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și respectarea angajamentelor de la Istanbul din 1999;
- Înlocuirea trupelor pacificatoare ruse cu trupe internaționale sub egida ONU. Întrucât Rusia este parte în conflict și semnatară a tratatului de pace, conform dreptului internațional, Rusia nu poate avea trupe pacificatoare;
- Condamnarea pactului Ribbentrop-Molotov, cunoscut și ca pactul Hitler-Stalin, sau anexa secretă a Tratatului de neagresiune germano-sovietic ce prevedea împărțirea Europei Centrale și de Est în zone de influență, care a avut urmări tragice pentru poporul român în general și pentru locuitorii actualei Republici Moldova în particular. Ocuparea Basarabiei, nordului Bucovinei și ținutului Herța a fost un act de agresiune, care trebuie condamnat și tratat ca atare;
- Încetarea dezinformării prin intermediul mass-media rusești și prin finanțarea anumitor forțe politice;
- Încetarea finanțării și susținerii tacite a regimului neconstituțional de la Tiraspol;
- Despăgubirea victimelor genocidului sovietic asupra românilor basarabeni și a descendenților acestora, inclusiv a celor care au avut de suferit în urma deportărilor și a foametei organizate;
- Încetarea presiunilor asupra şcolilor cu predare în limba română din stânga Nistrului, subordonate ministerului Educaţiei de la Chişinău.
- Restituirea tezaurului țării, trimis de România în timpul Primului Război Mondial la Moscova pentru siguranţă şi păstrare;
- Încetarea șantajului energetic în raport cu Republica Moldova.
„Suntem convinși că Unirea poate avea loc doar prin voința comună a celor două state românești, iar noi, românii din afara granițelor țării, trebuie să abordăm toate strategiile democratice posibile ca ambasadori ai Reunificării, pentru a atrage atenția opiniei publice internaționale asupra cauzei naționale”, a declarat Alina Ieremciuc, originară din Republica Moldova și stabilită în Italia.
