Sprijinul financiar acordat de UE Republicii Moldova în scopul consolidării administrației publice a avut doar un impact limitat, se arată într-un raport al Curţii de Conturi Europene.
Potrivit Curţii, Republica Moldova a primit cea mai ridicată infuzie financiară UE din vecinătatea estică a blocului comunitar. Începând cu 2007, Republicii Moldova i s-a alocat ajutor financiar în cuantum de 782 de milioane de euro, ceea ce reprezintă aproape 37 de euro pe cap de locuitor pe an.
Dar atunci când Curtea de Conturi Europeană a examinat programele de sprijin bugetar din sectoarele justiției, finanțelor publice, sănătății și apei, a constatat că existau puține elemente care să indice că s-au realizat progrese.
Unele dintre deficiențele observate se pot explica prin acțiunea unor factori externi, cum ar fi lipsa de voință politică a autorităților naționale. Altele erau cauzate de neajunsurile existente la nivelul concepției și al implementării programelor și a proiectelor care au făcut obiectul auditului.
„UE întâmpină dificultăți semnificative la implementarea asistenței în Republica Moldova”, a declarat Hans Gustaf Wessberg, membrul Curții de Conturi Europene responsabil de acest raport.
„Combinația dintre instabilitatea politică și macroeconomică, guvernanța defectuoasă și capacitatea slabă a administrației publice reduce în mod considerabil marja de manevră de care dispune Comisia Europeană pentru încurajarea reformelor”, a adăugat Wessberg
Așa cum a constatat Curtea, Comisia ar fi putut să reacționeze mai rapid atunci când s-au materializat riscurile pe care le implica sprijinul acordat. Programele nu au fost suficient de bine aliniate la strategiile Republicii Moldova, iar beneficiile lor potențiale au fost reduse deoarece Comisia nu a făcut uz pe deplin de posibilitatea pe care o avea de a stabili condiții prealabile pentru plata ajutorului. Comisia ar fi putut da dovadă de mai multă strictețe atunci când a evaluat respectarea condițiilor, iar acordarea unor fonduri suplimentare ca stimulent nu era justificată pe deplin.
Modul în care au fost concepute proiectele a fost considerat, în general, a fi relevant, iar asistența UE canalizată prin intermediul acestora a fost parțial eficace în ceea ce privește consolidarea administrației publice. Sfera de aplicare și programarea în timp a acestor proiecte nu au fost însă întotdeauna bine coordonate cu programele de sprijin bugetar. Asistența tehnică specifică acordată în vederea dezvoltării capacității administrative a început să fie furnizată abia după trecerea câtorva luni de la demararea programului principal de sprijin bugetar. Nu s-a recurs întotdeauna la alte proiecte de asistență tehnică și de înfrățire instituțională (twinning) pentru a pregăti sau a susține programele de sprijin bugetar. În general, proiectele au produs realizările scontate, însă, din cauza lipsei de voință politică și a altor factori externi, rezultatele nu au fost întotdeauna sustenabile.
Curtea formulează o serie de recomandări în atenția Comisiei, în vederea ameliorării asistenței acordate de UE Republicii Moldova: să utilizeze cu mai multă rigurozitate sistemul de alertă timpurie astfel încât să prevină sau să diminueze riscurile; să coreleze mai bine programele de sprijin bugetar cu strategiile naționale; să consolideze utilizarea condiționalității și a indicatorilor de performanță; să stabilească o legătură mai explicită între acordarea de fonduri suplimentare ca stimulent și realizarea unor progrese demonstrabile; să coordoneze proiectele cu programele de sprijin bugetar sectorial; să asigure sustenabilitatea proiectelor, evaluând în mod mai sistematic capacitatea și angajamentul politic al autorităților publice de a asigura durabilitatea rezultatelor proiectelor.
Raportul Curții de Conturi Europene poate fi accesat aici.
